Mişcarea electronilor
Învelişul de electroni
În jurul nucleului unui atom gravitează un număr de electroni egal cu numărul de protoni din nucleu, formând învelişul de electroni al atomului.
Mişcarea de spin
Electronii se rotesc în jurul axei lor şi în jurul nucleului cu viteză foarte mare. Mişcarea de rotaţie a electronului în jurul propriei axe se numeşte mişcare de spin. Sunt posibile două sensuri de rotaţie: de la dreapta la stânga şi de la stânga la dreapta.
Doi electroni care se rotesc în acelaşi sens sunt numiţi electroni de spin paralel, iar doi electroni care se rotesc în sensuri diferite sunt numiţi electroni de spin opus sau electroni cuplaţi şi se reprezintă convenţional prin două săgeţi cu orientări opuse: ⇑⇓.
Norul electronic
Fiecare electron din învelişul de electroni se află concomitent sub influenţa atracţiei nucleului şi sub influenţa respingerii electrostatice a tuturor celorlalţi electroni.
Mişcarea electronilor în jurul nucleului ascultă de legile mecanicii cuantice. Conform acestei teorii, fiecare electron gravitează în jurul nucleului, într-un anumit spaţiu, unde se poate găsi cu probabilitatea maximă, formând o zonă de electricitate negativă sau nor electronic, numită orbital.
Orbitali
Spaţiul din jurul unui nucleu „acoperit” de un electron în mişcarea sa în jurul nucleului se numeşte orbital.
Un orbital poate fi ocupat cu un electron sau cu doi electroni de spin opus.
Tipuri de orbitali
Se cunosc patru tipuri de orbitali notaţi: s, p, d, f care se deosebesc între ei prin formă, energie şi orientare în spaţiu.
Orbitalul de tip s are formă sferică.
Orbitalul p este bilobal cu lobi egali.
Orbitalii d şi f au forme mai complicate.