Ţesutul muscular (neted, striat, striat de tip cardiac)

I. Ţesutul muscular

1. Despre ţesutul muscular

Ţesutul muscular este alcătuit din celule musculare alungite, numite fibre musculare.

Acestea sunt delimitate de o membrană numită sarcolemă, iar în interiorul celulei se găseşte citoplasma numită sarcoplasmă.

În sarcoplasmă se găsesc şi organite citoplasmatice specifice, numite miofibrile, care le conferă proprietatea de a se contracta.

Ţesutul muscular este bogat vascularizat şi inervat.

2. Tipuri de ţesut muscular

În corpul uman există trei tipuri de ţesut muscular:

a) ţesut muscular neted;

b) ţesut muscular striat;

c) ţesut muscular striat de tip cardiac.

II. Ţesutul muscular neted

Ţesutul muscular neted este întâlnit în:

a) musculatura organelor interne;

b) pereţii vaselor de sânge;

c) capsula unor organe.

Acest ţesut se contractă involuntar.

Ţesutul muscular neted are celulele fusiforme în care se observă miofibrile cu aspect omogen, iar în zona centrală, nucleul.

III. Ţesutul muscular striat

Ţesutul muscular striat intră în alcătuirea:

a) musculaturii scheletice;

b) limbii;

c) treimii superioare a esofagului;

d) unor sfinctere.

Acest ţesut se contractă voluntar.

Ţesutul muscular striat are celule cilindrice cu extremităţi rotunjite sau ramificate.

În sarcoplasmă reticulul endoplasmic formează două tipuri de canale, unele dispuse longitudinal şi altele dispuse transversal, cu rol în contracţia musculară.

În sarcoplasma celulelor se mai găsesc:

a) numeroşi nuclei periferici;

b) mitocondrii;

c) miofibrile.

La microscopul optic, miofibrilele se prezintă sub forma unor discuri (benzi) clare sau întunecate, cu dispoziţie alternă, situate la acelaşi nivel în toate miofibrilele, dând fibrelor aspect striat.

a) discurile clare sunt străbătute de o membrană întunecată, membrana Z, care uneşte miofibrilele unei fibre între ele, iar capetele ei se fixează pe sarcolemă;

b) discurile întunecate sunt străbătute de o zonă clară, membrana H.

Segmentul din miofibrilă cuprins între două membrane Z poartă numele de sarcomer şi reprezintă unitatea morfofuncţională a miofibrilei.

La microscopul electronic se observă că fiecare miofibrilă este formată din două tipuri de miofilamente:

a) unele mai groase, formate din miozină, corespunzătoare discurilor întunecate;

b) altele mai subţiri, formate din actină, solidarizate de membrana Z şi intercalate între miofilamentele groase.

Fiecare filament de miozină este înconjurat de şase filamente de actină.

Miozina şi actina sunt proteine contractile.

IV. Ţesutul muscular striat de tip cardiac

Ţesutul muscular striat de tip cardiac formează:

– miocardul sau muşchiul inimii.

Acest ţesut se contractă involuntar.

Ţesutul muscular striat de tip cardiac este alcătuit din celule musculare asemănătoare cu cele ale ţesutului muscular scheletic, de care se deosebesc prin faptul că:

a) au lungimea şi diametrul mai mici;

b) sunt întotdeauna ramificate;

c) au un singur nucleu, dispus central.

Fibrele cardiace sunt unite longitudinal şi transversal la nivelul discurilor intercalare, motiv pentru care funcţionează ca un sinciţiu.

În afara acestui tip de ţesut, în peretele inimii se mai găseşte un ţesut specific, care asigură automatismul cardiac.

El este format din celule musculare slab diferenţiate cu caractere embrionare, ce conţin multă sarcoplasmă bogată în glicogen şi puţine miofibrile care trec dintr-o celulă în alta.

Ele formează o reţea prin care impulsurile se transmit în toate direcţiile, la fibrele miocardului.