Derivarea, Prefixele, Sufixele, Prefixoidele, Sufixoidele

1. Derivarea

Derivarea este procedeul prin care, cu ajutorul prefixelor şi sufixelor, se formează cuvinte noi.

2. Prefixele

Prefixele sunt îmbinări de sunete (uneori, un singur sunet) care, ataşate la începutul unui cuvânt, îi modifică sensul:

a) verbul a destăinui este format din prefixul des- + a tăinui;

b) verbul a recăpăta, din prefixul re- + a căpăta.

Unele prefixe dau cuvântului nou format un înţeles opus cuvântului din care derivă:

a) nedrept faţă de drept;

b) inabil faţă de abil;

c) a desface de a face.

3. Sufixele

Sufixele sunt îmbinări de sunete (uneori, un singur sunet) care, ataşate la sfârşitul unei rădăcini, creează cuvinte noi fie cu altă valoare gramaticală faţă de cuvântul de bază, fie cu sens diferit.

Limba română posedă un sistem de sufixe bogat, care îi permite să exprime cele mai nuanţate idei. Numărul sufixelor trece de 600.

Sufixele sunt de origini diferite:

a) latină

-ar: lăutar, cizmar, bucătar;

-ie: veselie, prietenie;

-ătate: bunătate, singurătate;

-tor: ascultător.

b) slavă

-ean: muntean, ardelean;

-eală: cheltuială;

-eţ: îndrăzneţ.

c) maghiară

-şug: meşteşug, beteşug.

d) turcă

-giu: geamgiu;

-lâc: geamlâc.

e) greacă

-isi: a aerisi, a zaharisi.

4. Prefixoidele

Prefixoidele (falsele prefixe) reprezintă elemente de compunere care sunt cuvinte de sine stătătoare în limba de origine, greacă veche sau latină.

Printre cele mai importante prefixoide sunt:

a) aero- privitor la aer (aeromodel);

b) bio- care priveşte viaţa (biologie);

c) geo- care priveşte pământul (geografie);

d) hidro- referitor la apă (hidrocentrală);

e) macro- mare (macrocosm);

f) micro- mic (microorganism);

g) poli- mulţi, multe (polisemie);

h) pseudo- fals (pseudoartist).

5. Sufixoidele

Sufixoidele (falsele sufixe) se utilizează în limbajele culte şi specializate.

De exemplu, -fob (care urăşte, care nu poate suferi, care se fereşte de…) este un vechi cuvânt grecesc, putând fi întâlnit în termeni ca:

a) fotofob (care se fereşte de lumină);

b) hidrofob (care se teme de apă, care nu intră în combinaţii cu apa).

Printre cele mai folosite sufixoide sunt:

a) -fil (iubitor);

b) -for (care poartă, purtător);

c) -grafie (descriere, ştiinţă a descrierii);

d) -gramă (schemă);

e) -log (specialist).