De câte ori n-am folosit noţiunile de individ, individualitate, persoană, personalitate, personaj fără să ne gândim că ele acoperă aceeaşi realitate?!
Iată de ce, în demersul desţelenirii drumului spre definirea personalităţii este necesar să creionăm mai întâi conţinutul noţiunilor respective pentru a evita confuziile.
Delimitări conceptuale
Conceptul de individ
Individul se defineşte ca fiind totalitatea însuşirilor biologice (înnăscute sau dobândite) care asigură adaptarea la mediului natural.
El desemnează entitatea vie care nu poate fi dezmembrată fără a-şi pierde identitatea.
Altfel spus, individul desemnează caracterul indivizibil al organismului.
Caracteristicile individului
– Individul este un produs în întregime determinat biologic.
– El este un reprezentant al speciei în general, indiferent dacă aceasta este vegetală, animală sau umană.
– Este o noţiune aplicabilă tuturor organismelor, fără conotaţii descriptive sau evaluative.
Conceptul de individualitate
În decursul existenţei individului, are loc un proces de diferenţiere şi diversificare a organizării lui structural-funcţionale. Însuşirile biologice se specializează, se ierarhizează, se integrează căpătând unele note distinctive, originale.
Individualitatea este deci individul cu organizarea lui specifică, diferenţiată, irepetibilă şi ireductibilă.
Noţiunea se foloseşte pentru a desemna organizările complexe.
Conceptul de persoană
Prin conceptul de persoană desemnăm ansamblul însuşirilor psihice care asigură adaptarea la mediul social-istoric.
Persoana este individul luat în accepţiunea lui psihologică, deci cu viaţa sa psihică constituită, superioară, conştientă.
Caracteristicile persoanei
– Persoana este un produs determinat socio-istoric, desemnând omul în contextul relaţiilor sociale sau ca membru al societăţii.
– Noţiunea de persoană este aplicabilă doar omului, dar nu în general, ci doar celui normal dezvoltat din punct de vedere psihic (copiilor la naştere şi bolnavilor psihici nu li se poate acorda atributul de persoană).
Conceptul de personalitate
Aşa cum organizarea structural-funcţională a individului se diferenţiază şi se specializează în timp, tot aşa şi organizarea psihică a persoanei suportă de-a lungul timpului un proces de diferenţiere şi specializare, valorizându-se şi devenind unică.
Am putea spune că personalitatea este persoana plus o notă de valoare, ea este organizarea superioară a persoanei.
Goethe scria în Faust: O spun şi regii, O spun şi magii, Că din toate câte pe lume avem, Personalitatea este binele suprem. Pentru Goethe, personalitatea este o valoare morală supremă.
Ne putem întreba însă dacă ea este doar o valoare morală, nu cumva şi una socială, culturală, istorică etc.? Din spusele lui Goethe, ar trebui să reţinem nu că personalitatea este o valoare morală, ci ca ea este, înainte de toate, o valoare.
Conceptul de personaj
Prin conceptul de personaj desemnăm manifestările personalităţii în afară, în comportament.
Personajul este persoana în rol, altfel spus omul interpretat ca rol social şi cum fiecare poate juca mai multe roluri, înseamnă că el se manifestă prin mai multe personaje, îşi relevă faţă de alţii diverse faţete ale personalităţii sale.