Corespondenţa privată şi oficială

Corespondenţa este un schimb de scrisori între două sau mai multe persoane.

1. Telegrama

Telegrama este o comunicare (scurtă) la distanţă transmisă prin mijloacele cele mai rapide:

a) telegraf;

b) telefon.

Dacă este expediată de la un oficiu poştal, este necesară completarea unui formular.

Dacă este transmisă prin telefon, prin intermediul unui serviciu special, se dictează.

2. E-mailul

E-mailul (poşta electronică) este o modalitate modernă de a coresponda.

Pentru aceasta însă este necesară o conexiune la internet.

Formularul este în limba engleză şi are următoarele rubrici:

a) To: (adresa destinatarului);

b) From: (adresa expeditorului; se imprimă automat);

c) Subject: (completarea nu este obligatorie; reprezintă o formulare scurtă despre conţinutul mesajului);

d) Cc: (se completează în cazul în care acelaşi mesaj se doreşte a fi expediat şi altor destinatari, vizibili pentru ceilalţi);

e) Bcc: (se completează în cazul în care se doreşte ca mesajul să fie expediat şi altor destinatari, invizibili pentru ceilalţi);

f) Attached: (oferă posibilitatea ataşării unui document aflat într-un fişier al computerului).

3. SMS-ul

SMS este abrevierea pentru Short Message Sent, prin care se desemnează scurte mesaje transmise prin intermediul telefonului mobil.

4. Biletul

Biletul este o scrisoare de câteva rânduri prin care se transmit, de obicei într-un limbaj informal, scurte comunicări:

a) informaţii;

b) întrebări;

c) rugăminţi etc.

5. Cartea poştală

Cartea poştală (vederea) este un tip de corespondenţă realizat pe un suport de carton care are:

a) pe faţă o imagine imprimată;

b) pe verso un spaţiu pentru adresă şi timbru;

c) pe verso un spaţiu pentru scrierea textului.

Cartea poştală nu se pune în plic.

6. Scrisoarea

Scrisoarea este un text prin care un emiţător comunică unui destinatar:

a) informaţii;

b) sentimente;

c) opinii;

d) atitudini;

e) mulţumiri;

f) o invitaţie etc.

7. Corespondenţa privată / oficială

Corespondenţa privată poate fi:

a) familială;

b) de dragoste;

c) amicală.

Corespondenţa oficială este cea adresată:

a) instituţiilor;

b) partenerilor de afaceri.

8. Convenţiile unei scrisori

Convenţiile unei scrisori, presupun, în ordine:

a) indicarea datei şi a locului;

b) formula de adresare;

c) [introducerea];

d) cuprinsul;

e) formula de încheiere;

f) semnătura;

g) [post-scriptum/P.S.].

9. Redactarea unei scrisori

a) atenţie la aşezarea în pagină a textului şi, nu în ultimul rând, la alegerea tipului de hârtie;

b) data şi locul se scriu, de regulă, în colţul din dreapta, sus;

c) formula de adresare este coborâtă cu cel puţin 2-3 centimetri faţă de marginea de sus a paginii şi se scrie, de regulă, la mijlocul rândului;

d) între formula de adresare şi [introducere]/cuprins se lăsă tot un spaţiu de 2-3 centimetri şi se foloseşte alineatul;

e) formula de încheiere se plasează în dreapta paginii şi se desparte de semnătura prin virgulă;

f) semnătura se aşază un rând mai jos;

g) post-scriptumul poate fi marcat distinct prin abrevierea P.S. sau printr-un rând liber, după semnătură.

Pentru corespondenţa oficială este necesară obligatoriu o coală albă, de format A4 (ministerială).

În cazul corespondenţei private, alegerea hârtiei (format, culoare etc.) este dependentă de partener şi context.