Proteinele, zaharidele şi grăsimile sunt componente fundamentale ale celulelor vii animale sau vegetale.
Grăsimile
Grăsimile sunt amestecuri naturale, cu compoziţie complexă, alcătuite în principal din trigliceride. Alături de trigliceride, în grăsimi mai apar şi alte substanţe printre care: ceruri, vitamine, acizi graşi liberi etc.
Clasificarea grăsimilor
Grăsimile se clasifică după originea lor în:
– grăsimi animale, care sunt de obicei solide (seu, untură);
– grăsimi vegetale, care sunt de obicei lichide (uleiuri).
Clasificarea trigliceridelor
Trigliceridele se clasifică în:
– trigliceride simple, cei trei radicali acil provin de la un singur acid gras. Exemplu: tristearina.
– trigliceride mixte, cei trei radicali acil provin de la doi sau trei acizi graşi. Exemple: dipalmito-stearina, oleo-stearo-palmitina.
Ştiaţi că…?
Din totalul acizilor graşi care se găsesc în grăsimile naturale, acizii oleic şi palmitic apar în proporţie mare (circa 10-50% procente de masă).
Acizii stearic, miristic, palmitoleic se găsesc în proporţii mai mici, deşi sunt răspândiţi în multe grăsimi.
Proprietăţile grăsimilor
Proprietatea grăsimilor de a fi solide sau lichide este determinată de natura radicalilor hidrocarbonaţi care predomină în compoziţia trigliceridelor şi care provin din acizi graşi.
Acizii saturaţi generează grăsimi solide, iar acizii nesaturaţi generează grăsimi lichide.
Între cele două tipuri de grăsimi nu pot fi trasate limite riguroase, deoarece nu există grăsimi alcătuite dintr-un singur fel de gliceridă, toate grăsimile fiind amestecuri de diferite gliceride. De exemplu, untul de cocos este solid, iar uleiul de peste este lichid.
Fiind amestecuri complexe, grăsimile nu au puncte de topire fixe. Ele se topesc în anumite intervale de temperatură.
Grăsimile sunt substanţe insolubile în apă, dar solubile în solvenţi organici (benzen, toluen, acetonă, eter etc.). Cu apa emulsionează puternic.
O trigliceridă are trei grupe esterice în moleculă şi prezintă proprietăţile chimice ale esterilor.