Caracteristicile filosofiei yoga
Caracteristicile reprezentative ale filosofiei yoga au fost prezentate de Pantajali în tratatul său Yoga-Sutra. Practicile yoga facilitează eliberarea sufletului prin detaşarea de lume.
În yoga, spre deosebire de creştinism, unde există o conlucrare între Dumnezeu şi om, accentul se pune pe efortul omului care, prin autodisciplina şi prin concentrearea spiritului, visează o automântuire.
Yoga are şi o structură iniţiatică, fiind nevoie de îndrumarea unui, maestru (guru).
Sub călăuzirea maestrului, yoghinul abandonează lumea profană (familie, societate) pentru a renaşte la un mod de a fi pe calea eliberării sale de condiţionările karmei.
Tradiţia indiană consideră Samkhya ca fiind cea mai veche darsana. Prin Pantajali, yoga se transformă din tradiţie mistică într-o filosofie.
Yoga se diferenţiază de Samkhya:
– Samkhya este ateistă; yoga este teistă, presupunând existenţa unei divinităţi supreme (Isvara).
– Samkhya consideră că singura cale de salvare este cea a cunoaşterii metafizice, în timp ce yoga acordă importanţă tehnicilor de meditaţie.
Etapele din yoga clasică
Pantajali a propus opt etape în metoda sa. Acestea sunt următoarele:
Înfrânările
Înfrânările presupun a nu se face rău nici unei fiinţe. Nonviolenţa stă la baza tuturor virtuţilor.
Obligaţiile
Obligaţiile înseamnă acceptarea situaţiilor limită, păstrarea calmului în orice situaţie, cumpătare, controlul sentimentelor şi al dorinţelor.
Posturile trupului
Posturile trupului reprezintă etapa ascezei psihofiziologice. Energia fizică trebuie controlată pentru a favoriza concentrarea.
Controlul respiraţiei
Prin controlul respiraţiei, paralel cu asceza fizică, yoghinul practică un exerciţiu de concentrare asupra unui punct fix, pentru a se detaşa de lumea exterioară. Verificarea unei meditaţii de calitate se face prin retragerea simţurilor de la obiectele asupra cărora se realizează meditaţia. În această etapă, comunicarea dintre lumea exterioară şi conştiinţă este întreruptă.
Concentrarea
Această fază este definită ca fiind fixarea neîntreruptă a gândirii asupra unui punct. Activitatea mintală este direcţionată către o singură direcţie. Orice gând trebuie eliminat. Trebuie să se ţină cont doar de obiectul meditaţiei şi de nimic altceva.
Meditaţia
Meditaţia este numită de Pantajali ca fiind unificarea armonioasă a ideilor asupra obiectului concentrării. Prin meditaţie, yoghinul se identifică cu obiectul meditaţiei.
Transa
Transa reprezintă rezultatul final al practicii yoga. Conştiinţa dispare cu totul, gândirea confundându-se total cu esenţa lumii fizice.
Prin practicarea continuă a concentrării, a meditaţiei şi a transei apar aşa-numitele puteri miraculoase ale yoghinului. Astfel se pot cunoaşte trecutul şi viitorul, încarnările anterioare, se cunosc şi se controlează gândurile altor persoane, se dobândesc puteri fizice supranormale.