Circulaţia sângelui prin vase
Circulaţia la mamifere este dublă (are două circuite) şi completă (sângele încărcat cu oxigen nu se amestecă cu sângele încărcat cu dioxid de carbon).
Sângele se depărtează de inimă prin artere, trece în capilare şi se înapoiază la inimă prin vene. El parcurge două circuite.
Marea circulaţie
Marea circulaţie începe din ventriculul stâng. Aorta şi numeroasele ei ramuri conduc sângele încărcat cu oxigen spre ţesuturi. Aici, arterele cele mai mici (arteriole) se continuă cu vasele capilare.
Capilarele sunt cele mai subţiri vase. Au peretele foarte permeabil, cu un singur strat de celule epiteliale turtite. Aici sângele cedează lichidului interstiţial O2 şi substanţele nutritive necesare celulelor şi preia substanţele produse de celule printre care şi CO2.
Capilarele se continuă cu venulele şi acestea cu venele care se unesc pe măsura apropierii de inimă. Cele mai mari vene, vena cavă superioară şi vena cavă inferioară, varsă în atriul drept sângele încărcat cu CO2.
Mica circulaţie
Mica circulaţie începe din ventriculul drept. Artera pulmonară trimite două ramuri care se ramifică în cei doi plămâni.
Capilarele formează o reţea deasă în jurul alveolelor pulmonare. Aici are loc schimbul de gaze.
Sângele încărcat cu oxigen se întoarce în atriul stâng prin patru vene pulmonare.
Factorii care influenţează circulaţia sângelui
Sistemul circulator poate fi comparat cu un sistem fizic de transport format dintr-o pompă şi o reţea de tuburi. El se deosebeşte printr-un regim de funcţionare foarte variabil, din cauza mai multor factori, la rândul lor variabili.
Volumul sângelui
Volumul sângelui (volemia) influenţează presiunea sângelui. El depinde de schimburile dintre sânge şi celelalte componente ale mediului intern.
Vâscozitatea sângelui
Vâscozitatea sângelui influenţează pierderile de presiune prin frecare şi face ca presiunea să scadă continuu de la nivelul ventriculelor până la întoarcerea în atrii.
Debitul cardiac
Debitul cardiac este reglat în funcţie de efort prin acţiunea sistemului nervos şi a unor hormoni. Când efortul creşte, el măreşte presiunea sângelui.
Calibrul vaselor
Calibrul vaselor este, de asemenea, reglabil. De el depind: presiunea sângelui şi repartizarea lui în diferite teritorii. Pe măsura depărtării de inimă, calibrul individual al vaselor scade, dar suma secţiunilor creşte.
Elasticitatea vaselor
Elasticitatea vaselor, care scade cu vârsta, influenţează presiunea şi regimul de curgere a sângelui.