Sistemul limfatic

La nivelul capilarelor, o parte a plasmei trece din vasele de sânge în spaţiul intercelular, ca lichid interstiţial. Prin intermediul acestuia se realizează schimburile dintre sânge şi celule. O parte a lichidului interstiţial este preluată de capilarele limfatice, devenind limfa.

Capilarele limfatice se termină în „fund de sac” în spaţiul intercelular şi au structură asemănătoare cu cele sangvine.

Prin unirea capilarelor limfatice iau naştere vasele limfatice care în final formează două vase mari colectoare:

ductul limfatic drept, ce colectează limfa din jumătatea supradiafragmatică dreaptă şi o varsă în vena subclaviculară dreaptă;

ductul toracic, cel mai mare colector limfatic, ce aduce limfa din celelalte zone ale corpului.

Aceasta începe printr-o porţiune dilatată, numită cisterna Pequet şi se varsă în vena subclaviculară stângă.

Sistemul limfatic

Vasele limfatice au pereţii formaţi din trei tunici, asemănându-se cu venele. De-a lungul vaselor limfatice se găsesc ganglioni limfatici.

Ganglionii limfatici sunt protejaţi de o capsulă ce trimite septuri spre interior. Au o corticală în care se găsesc cordoane de ţesut limfoid. Ganglionii formează o barieră împotriva răspândirii microbilor, producând limfocite.

Sistemul limfatic, în afară de vase şi ganglioni, include şi organe limfoide.

Splina este situată în abdomen, între stomac şi rinichiul stâng şi acoperită de peritoneu. Îndeplineşte mai multe funcţii: formează globule albe (limfocite şi monocite), distruge globulele roşii îmbătrânite, depozitează globule roşii, pe care le expulzează în sânge, la nevoie.

Timusul, amigdalele şi apendicele sunt alte organe limfoide.


Sistemul limfatic publicat: 2019-03-01T17:07:30+03:00, actualizat: 2019-03-01T17:07:30+03:00 by Colegiu.info