Digestia intestinală
Conţinutul sosit din stomac este diluat, până la consistenţa unei supe, cu ajutorul a 3 sucuri: bila, sucul pancreatic şi sucul intestinal. Ele conţin substanţe care produc şi alte transformări fizice, dar mai ales chimice ale hranei.
Toate cele trei sucuri conţin un mucus, fiecare având acelaşi rol protector. Toate conţin şi bicarbonat de sodiu care transformă conţinutul acid într-unul bazic, favorabil acţiunii noilor enzime. Fiecare conţine şi substanţe proprii, cu acţiune specifică.
Bila
Bila conţine:
– săruri biliare care emulsionează grăsimile, adică le fragmentează în picături fine asupra cărora să poată acţiona enzimele. Sărurile biliare activează lipaza şi ajută la absorbţia acizilor graşi.
– pigmenţii biliari produşi de excreţie, rezultaţi din degradarea hemoglobinei. Ei dau culoarea caracteristică a fecalelor şi urinei.
– colesterolul şi lecitina care asigură absorbţia grăsimilor.
Sucul pancreatic
Sucul pancreatic conţine enzime digestive deosebit de importante:
– enzimele proteolitice (tripsină, chemotripsină, carboxipeptidază, elastază, colagenază) hidrolizează, fiecare în felul ei, proteinele până la grupuri de 2-4 aminoacizi (oligopeptide) sau chiar la aminoacizi. Ele sunt secretate în stare inactivă şi sunt activate în intestin.
– enzima lipolitică, lipaza pancreatică, hidrolizează grăsimile în acizi graşi şi glicerol.
– enzima glicolitică, amilaza pancreatică, are acţiune similară cu amilază salivară dar este mai activă şi poate acţiona chiar asupra amidonului crud. Transformă amidonul în maltoză.
Sucul intestinal
Sucul intestinal conţine enzime care acţionează la suprafaţa mucoasei intestinale:
– oligopeptidazele hidrolizează oligopeptidele până la aminoacizi.
– lipaza intestinală acţionează la fel ca şi cea pancreatică.
– dizaharidazele (maltază, zaharază, lactază) desfac dizaharidele maltoză, zaharoză (zahărul din sfeclă) şi lactoză (zahărul din lapte) în monozaharide: glucoză, fructoză, galactoză.
Absorbţia intestinală
Absorbţia intestinală finalizează efortul digestiv prin trecerea produşilor finali în mediul intern.
Tot prin absorbţie se recuperează apa şi ionii minerali care au alcătuit sucurile digestive şi din care o foarte mică proporţie mai apare în materiile fecale.
Sunt absorbite şi unele substanţe produse de bacteriile simbionte din intestinul gros. Acestea populează intestinul gros încă din primele zile de la naştere. Aparţin unor specii diferite. Se hrănesc saprofit cu conţinutul intestinal şi produc substanţe utile gazdei cum ar fi unele vitamine (în cazul omului).