I. Ţesuturi vegetale
După gradul de diferenţiere a celulelor distingem două tipuri de ţesuturi vegetale:
a) ţesuturi embrionare;
b) ţesuturi definitive.
II. Ţesuturi embrionare
Ţesuturile embrionare (ţesuturi formative, meristeme) sunt formate din celule care se divid.
Se formează astfel celule noi, care se diferenţiază ulterior, specializându-se şi generând ţesuturi definitive.
III. Ţesuturi definitive
Ţesuturile definitive conţin celule specializate care nu se mai divid.
Aceste ţesuturi pot fi:
a) ţesuturi de apărare;
b) ţesuturi fundamentale;
c) ţesuturi conducătoare;
d) ţesuturi mecanice;
e) ţesuturi secretoare.
1. Ţesuturi de apărare
Ţesuturile de apărare sunt formate din unul sau mai multe straturi de celule care acoperă organele.
Organele tinere sunt acoperite cu epidermă, formată de regulă dintr-un singur strat de celule.
2. Ţesuturi fundamentale
Ţesuturile fundamentale produc sau depozitează substanţe.
Unele ţesuturi fundamentale depozitează:
a) apă – ţesuturi acvifere (la plante din zone secetoase);
b) aer – ţesuturi aerifere (la plante acvatice).
3. Ţesuturi conducătoare
Ţesuturile conducătoare transportă seva.
Într-o secţiune longitudinală prin tulpină, observăm că ţesutul conducător conţine celule alungite care formează două feluri de vase:
a) vase lemnoase;
b) vase liberiene.
3.1. Vase lemnoase
Vasele lemnoase ale angiospermelor se numesc trahee.
Prin ele circulă seva brută.
Celulele cilindrice, dispuse cap la cap, îşi pierd citoplasma şi rămân pereţii celulari formând tuburi.
Elementele în formă de inele, spirale sau reţea nu sunt ornamente, ci îngroşări ale peretelui celular menite să-i dea rezistenţă.
3.2. Vase liberiene
Vasele liberiene sunt formate din celule vii.
Prin ele circulă seva elaborată.
Vasele se grupează, formând fascicule, şi sunt însoţite de celule cu rol de hrănire şi de susţinere.
Exemple de ţesuturi vegetale
4. Ţesuturi mecanice
Ţesuturile mecanice (de susţinere) dau organelor rezistenţa necesară pentru a susţine greutatea propriulului corp, în condiţiile acţiunii unor forţe externe.
Ele sunt formate din celule cu pereţii îngroşaţi.
Ţesutul mecanic la care celulele au pereţii îngroşaţi neuniform se numeşte colenchim.
Ţesutul mecanic la care celulele au pereţii îngroşaţi uniform se numeşte sclerenchim.
5. Ţesuturi secretoare
Ţesuturile secretoare sunt formate din celule care produc şi elimină diferite substanţe:
a) răşină;
b) nectar;
c) latex;
d) arome etc.