Recombinarea genetică
Alături de mutaţii, recombinarea genetică are rol în inducerea variabilităţii genetice, precum şi în procesele de speciaţie şi evoluţie.
La plantele care se înmulţesc prin autofecundare, recombinarea genetică este, alături de mutaţii, principalul mecanism prin care este indusă starea de heterozigoţie.
Recombinarea genetică constă în totalitatea proceselor care asigură redistribuirea informaţiei genetice.
La organismele eucariote, recombinarea genetică are loc prin trei mecanisme diferite, în timpul meiozei.
Recombinarea genetică intracromozomală
Recombinarea genetică intracromozomală are loc în profaza I a meiozei, ducând la formarea unor gameţi recombinaţi genetici.
La majoritatea speciilor, diviziunea meiotică este parcursă în două etape: diviziunea heterotipică (de reducere a numărului de cromozomi), în urma căreia rezultă două celule haploide, şi divizunea homeotipică, în urma căreia rezultă patru celule haploide.
– La animale, acestea reprezintă progameţii din care, prin procese de maturare, se vor forma gameţii.
– La plante, cele patru celule haploide reprezintă cei patru gametofiţi.
Nucleul lor va parcurge alte diviziuni, în urma cărora se vor forma gameţii.
În timpul profazei I a diviziunii heterotipice, cromozomii omologi se asociază iniţial câte doi, formând cromozomii omologi. Conform legilor lui Morgan, în timpul profazei I a meiozei, cromatidele nesurori ale cromozomilor omologi se pot atinge în unul sau mai multe puncte. Acest proces are loc în stadiul diplonem al profazei I, stadiu în care se observă structura bicromatidică a fiecărui cromozom din bivalent (diplos = dublu; nema = fir, filament). În aceste locuri poate avea loc ruperea cromatidelor nesurori, proces urmat de resudarea lor cu fragmente interschimbate. În acest fel va avea loc un schimb de gene între cromozomii omologi, rezultând cromozomi şi implicit gameţi recombinaţi genetic (cu o altă poziţie a genelor pe cromozomi).
Acest fenomen reprezintă baza citologică a fenomenului crossing-over. Procesul asigură variabilitatea în lumea vie, în principal la speciile care se înmulţesc prin autofecundare (plantele hermafrodite autogame sau animalele hermafrodite autogame).