Geografia populaţiei şi a aşezărilor umane
Cunoscută şi drept Geografie umană, Geografia populaţiei şi a aşezărilor umane se ocupă cu studierea grupurilor umane (populaţia), a aşezărilor şi activităţilor omeneşti în conexiune cu condiţiile şi resursele naturale ale mediului.
Geografia populaţiei şi a aşezărilor umane studiază intercondiţionarea omului cu mediul geografic, repartiţia spaţială a populaţiei, originea omului cu mediul geografic, repartiţia spaţială a populaţiei, originea, formele şi tipurile de aşezări umane, toate acestea la nivel planetar sau regional (continent, regiune continentală, ţară, unitate administrativă).
Această ramură a Geografiei are două mari subramuri/subdiviziuni: Geografia populaţiei şi Geografia aşezărilor umane. Tot mai mulţi specialişti considera că aici trebuie inclusă şi o a treia subramură, Geografia economică, la rândul ei aceasta reprezentând altceva decât activităţile specifice umane (agricole, de minerit, industriale, de transport, comerţ, turistice etc.). În acest fel, Geografia ar avea numai două mari componente: Geografia fizică şi, respectiv, Geografia umană.
Geografia populaţiei
Geografia populaţiei este o subramură a Geografiei populaţiei şi aşezărilor umane care studiază populaţia (grupările umane) din punctul de vedere al dinamicii (sporul natural, sporul migratoriu, bilanţul populaţiei), al structurii demografice (rasială, confesională, lingvistică, profesională, pe grup de vârste, pe sexe, pe medii etc.), al mobilităţii spaţiale în decursul timpului, al repartiţiei geografice pe întinsul planetei (atât în latitudine, cât şi în altitudine) etc.
Se realizează astfel studii care oferă o imagine complexă, atât spaţială (ca repartiţie teritorială), cât şi temporală (ca evoluţie în timp) asupra fenomenelor demografice, fie la nivel planetar, fie regional sau local. Asemenea analize conduc la elaborarea de prognoze privind evoluţia viitoare a fenomenelor demografice în cauză.
Dinamica populaţiei
Dinamica populaţiei reprezintă totalitatea schimbărilor cantitative suferite de o populaţie, la nivel planetar, regional sau local, ca urmare a unei multitudini de factori. Aceasta este, în fapt, o reflectare directă a bilanţului natural (raportul dintre natalitate şi mortalitate) şi a celui migratoriu (raportul dintre emigrare/cei care pleacă şi imigrare/cei care vin, care se stabilesc).
Ca urmare a acestor bilanţuri geodemografice se produc modificări, în unele cazuri radicale, în structura şi distribuţia teritorială a populaţiei.