Măsuri de combatere a dezechilibrelor ecologice
Dezechilibrele ecologice au atins un punct critic. De aceea omenirea trebuie să acţioneze acum, deoarece mai târziu va fi prea târziu.
Stabilirea unei strategii
Echilibrele ecologice nu pot fi restabilite rapid. Este nevoie de măsuri care să fie aplicate decenii sau chiar secole de acum înainte.
Pentru speciile care nu sunt foarte grav ameninţate trebuie reglementată exploatarea. De aceea au fost reglementate vânătoarea şi pescuitul. În cazul unor specii (de exemplu, al caprei negre) suprafeţele ocupate sunt prea mici şi există pericolul suprapopulării, deci este necesară monitorizarea efectivelor şi selecţia.
Pentru speciile grav ameninţate se cere interzicerea exploatării şi monitorizarea individuală pentru a le da posibilitatea de a ajunge la efective viabile.
Pentru speciile aflate în pragul dispariţiei se impun măsuri de asigurare a supravieţuirii individuale şi a reproducerii pentru menţinerea speciei în patrimoniul genetic planetar, cu perspectiva repopulării zonelor de origine.
Multe specii sunt declarate monumente ale naturii şi exploatarea lor este total interzisă dar experienţa ultimelor decenii a dovedit că ele pot fi ocrotite mai eficient împreună cu ecosistemul respectiv. Pornind de la această idee, au fost înfiinţate rezervaţii naturale şi parcuri naţionale unde activităţile umane sunt restricţionate cu scopul de a se conserva ecosistemul în întregul său.
Cadrul legislativ
Măsurile de ocrotire trebuie legiferate de autorităţile statale şi internaţionale. Există numeroase reglementări în acest domeniu şi ele sunt în plin proces de perfecţionare.
Organizarea
Măsurile legislative sunt eficiente numai dacă există structuri care să le aplice şi să urmărească respectarea lor de către cetăţeni. Asemenea structuri funcţionează şi în ţara noastră şi în alte ţări, dar ele pot fi dezvoltate.
De exemplu, se ştie că deşeurile solide poluează, ocupând suprafeţe însemnate şi degajând substanţe poluante. În această privinţă natura ne oferă o lecţie admirabilă: ea nu produce deşeuri deoarece substanţele produse de o populaţie sunt consumate de altă populaţie.
Gestionarea corectă şi refolosirea deşeurilor nu sunt simple dorinţe ci trebuie să fie activităţi ale unor structuri specializate.