Cerebelul (creierul mic), Funcţiile cerebelului, Extirparea cerebelului

Cerebelul (creierul mic)

Cunoscut şi sub numele de creierul mic, cerebelul este situat la baza lobilor occipitali, posterior faţă de trunchiul cerebral.

Este alcătuit din două emisfere cerebeloase legate printr-o formaţiune numită vermis.

Suprafaţa cerebelului este brăzdată de şanţuri cu adâncimi diferite, care delimitează lobi, lobuli şi folii.

Cerebelul este legat de formaţiunile trunchiului cerebral prin trei perechi de pedunculi cerebeloşi:
– pendunculi cerebeloşi inferiori (PCI), prin care cerebelul se leagă de bulb;
– pedunculi cerebeloşi mijlocii (PCM), prin care cerebelul se leagă de proturberanţă;
– pedunculi cerebeloşi superiori (PCS), prin care cerebelul se leagă de mezencefal.

Din punct de vedere filogenetic, cerebelul prezintă:
arhicerebelul (vestibulocerebelul), porţiunea cea mai veche, reprezentată de lobul floculondular, în alcătuirea căruia intră vermisul;
paleocerebelul (spinocerebelul), reprezentat de lobul anterior;
neocerebelul (cerebrocerebelul), porţiunea cea mai nouă, reprezentată de lobul posterior.

Cerebelul (creierul mic), Funcţiile cerebelului, Extirparea cerebelului

Structural, cerebelul este alcătuit, ca şi celelale formaţiuni ale encefalului, din substanţă cenuşie şi substanţă albă.

Substanţa cenuşie a cerebelului are dublă dispoziţie:
la periferie, unde formează scoarţa cerebeloasă, alcătuită din trei straturi de celule: la exterior stratul molecular, la interior stratul granular, iar între ele – stratul celulelor Purkinje, care conectează scoarţa cerebeloasă cu alte etaje ale nevraxului.
la interior, unde este fragmentată de substanţa albă, formează nucleii cerebeloşi: fastigiali, globoşi, emboliformi, dinţaţi.

Substanţă albă este formată din următoarele tipuri de fibre nervoase:
– fibre aferente, provenite de la măduvă, trunchi cerebral şi scoarţa cerebrală;
– fibre eferente, care au traseu spre măduvă, trunchiul cerebral şi talamus;
– fibre intracerebeloase, care fie fac legătura între cortex şi nucleii cerebeloşi (fibre de asociaţie), fie leagă cele două emisfere între ele (fibre comisurale).

Funcţiile cerebelului

Arhicerebelul se află în legătură cu analizatorul vestibular şi cu nucleii extrapiramidali, intervenind în reglarea echilibrului (extirparea lui provoacă pierderea echilibrului).

Paleocerebelul se află în legătură cu sensibilitatea proprioceptivă şi are rol important în reglarea tonusului muscular, prin stimularea alternativă a fibrelor musculare striate (extirparea lui determină tulburări de mers, exagerarea reflexelor osteotendinoase).

Neocerebelul este în legătură cu scoarţa cerebrală, receptorii vizuali şi auditivi, intervenind în coordonarea mişcărilor fine (extirparea lui provoacă tulburări de mers, pierderea preciziei mişcărilor fine).

Extirparea cerebelului

Extirparea totală a cerebelului este compatibilă cu viaţa, provocând în primele zile grave tulburări motorii, după care apar: astazia (individul nu poate sta pe picioare fără susţinere largă), antonia (lipsa tonusului muscular), astenia (oboseala musculară rapidă), articularea cu dificultate a cuvintelor.

Aceste tulburări dispar după câteva luni, prin intervenţia unor mecanisme compensatorii (preluarea funcţiilor de către cortexul cerebral).



Cerebelul (creierul mic), Funcţiile cerebelului, Extirparea cerebelului publicat: 2021-06-08T17:31:47+02:00, actualizat: 2021-06-08T18:28:44+02:00 by Colegiu.info