Materialele organice de sinteză
În viaţa cotidiană, utilizăm tot mai multe materiale organice de sinteză din care sunt confecţionate multe dintre obiectele necesare nouă (obiecte de îmbrăcăminte, de încălţăminte şi marochinărie, de mobilier, ambalaje etc.).
Compuşii macromoleculari de sinteză
Componenţii principali ai acestor materiale sunt compuşii macromoleculari de sinteză.
Moleculele lor sunt formate, de la caz la caz, din sute sau mii de atomi de carbon.
Proprietăţile compuşilor macromoleculari depind de mai multe aspecte de structură printre care:
– compoziţia chimică şi masa moleculară
– structura filiformă sau tridimensională a macromoleculelor
– orientarea macromoleculelor etc.
După principalele lor proprietăţi, compuşii macromoleculari se clasifică în: materiale termoplaste, materiale termorigide şi materiale elastice.
Materialele termoplaste
Materialele termoplaste, numite în general mase plastice, au macromolecule filiforme care sunt asociate între ele prin interacţiuni intermoleculare slabe.
Aceste materiale se înmoaie la încălzire şi pot fi prelucrate cu uşurinţă. La răcire, se solidifică păstrând forma în care au fost modelate.
În general, aceşti compuşi macromoleculari se dizolvă în anumiţi solvenţi, după ce, mai întâi, s-au înmuiat, înglobând în masa lor o cantitate mare de solvent.
Materialele termorigide
Materialele termorigide, numite, în general, răşini, prezintă o reţea tridimensională în care atomii sunt uniţi prin legături covalente.
Aceste materiale nu se topesc şi sunt insolubile.
Materialele elastice
Materiale elastice, numite elastomeri, au macromolecule cate se pot încolăci. Sub acţiunea unor forţe exterioare, aceste materiale se alungesc şi revin la forma iniţială după încetarea acţiunii exterioare.