Creierul (Encefalul)
Creierul sau encefalul este format din: trunchi cerebral, cerebel, diencefal şi emisfere cerebrale.
Trunchiul cerebral
Trunchiul cerebral în formă de trunchi de piramidă, se continuă în jos cu măduva spinării, la nivelul orificiului occipital.
Substanţa cenuşie este situată central, ca şi la măduvă spinării, dar nu mai formează o masă compactă ci formează insule cenuşii, înconjurate de substanţă albă, numite nuclei.
Fiecare nucleu grupează neuroni cu anumite funcţii.
Nucleii senzitivi primesc impulsuri dinspre organele de simţ din limbă, urechea internă, pielea şi muşchii capului. Axonii care pornesc de aici poartă mai departe impulsuri spre alte părţi ale creierului.
Nucleii somatomotori comandă mişcări ale muşchilor din regiunea feţei, limbii şi faringelui.
Nucleii vegetativi sunt centrii unor reflexe vegetative: salivar, gastrosecretor, lacrimal etc. Anumiţi neuroni formează centrii respiratori. Ei produc ritmic impulsuri destinate muşchilor respiratori. Ei funcţionează ca un ceas biologic dar îşi pot modifica ritmul, reglând ventilaţia pulmonară după necesităţi. În imediata apropiere se află un centru cardiovasomotor care participă la reglarea circulaţiei.
Nucleii trunchiului cerebral funcţionează automat ca şi substanţa cenuşie medulară. Ei se află sub controlul etajelor superioare ale creierului.
Reflexele care au centrii aici sunt înnăscute, au un arc reflex programat genetic, nu pot fi uitate, nici modificate. Ele nu depind de experienţa de viaţă şi de aceea se numesc reflexe necondiţionate.
Exemplu: Când este iritată corneea se produce reflexul lacrimal. Organismul ştie răspunsul fără să-l fi învăţat vreodată.
Prin poziţia sa, trunchiul cerebral asigură comunicarea dintre celelalte componente ale sistemului nervos central.
Cerebelul
Cerebelul este situat dorsal faţă de trunchiul cerebral şi legat de acesta prin trei perechi de cordoane de substanţă albă numite pedunculi cerebeloşi.
Cerebelul mamiferelor are două emisfere între care este un corp alungit numit vermis. Suprafaţa lui este brăzdată de şanţuri adânci.
Diencefalul
Diencefalul este parţial acoperit de emisferele cerebrale. La suprafaţă se vede doar locul de intrare a nervilor optici (care fac parte dintre nervii cranieni) şi o parte din marginea inferioară.
Substanţa cenuşie a diencefalului formează nuclei.
Emisferele cerebrale
Emisferele cerebrale sunt cele mai voluminoase organe ale sistemului nervos. Sunt separate printr-un şanţ interemisferic şi unite prin punţi de substanţă albă.
Substanţa cenuşie formează la suprafaţă scoarţa cerebrală. Diferitele arii ale acesteia îndeplinesc funcţii diferite.
Aria motoare comandă mişcările, mai ales pe cele voluntare.
Ariile de asociaţie nu au doar funcţie de legătură ci realizează o prelucrare complexă a informaţiei. La mamiferele primitive ele au o întindere mai restrânsă.
Scoarţă cerebrală este sediul activităţii nervoase superioare.
Emisferele cerebrale mai conţin şi nucleii bazali implicaţi în reglarea poziţiei şi mişcărilor.