Numărul de oxidare
Numărul de oxidare, notat prescurtat NO, se exprimă printr-un număr întreg, pozitiv sau negativ şi zero.
Numărul indică numărul de electroni cedaţi, captaţi sau puşi în comun de un atom al elementului considerat.
Semnul + sau – indică sensul deplasării totale sau parţiale a electronilor participanţi la legătură şi anume:
– semnul + se utilizează pentru:
a) electroni cedaţi;
b) electroni puşi în comun şi deplasaţi de la atomul considerat spre un atom mai electronegativ.
– semnul – se utilizează pentru:
a) electroni captaţi;
b) electroni puşi în comun şi deplasaţi spre atomul considerat.
Se însumează:
a) -1 pentru fiecare sarcină negativă sau electron pus în comun şi deplasat spre atomul considerat;
b) 0 pentru fiecare electron pus în comun şi nedeplasat;
c) +1 pentru fiecare sarcină pozitivă sau electron pus în comun şi deplasat de la atomul considerat spre alt atom.
Metalele din grupele principale au numere de oxidare pozitive şi egale cu cifra unităţilor din numărul grupei.
În compuşii cu metalele şi hidrogenul, numărul de oxidare al unui nemetal este negativ şi egal cu diferenţa: 18 – numărul grupei.
* Notaţia O2- reprezintă simbolul ionului negativ de oxigen, iar prin notaţia O-2 se indică numărul de oxidare al oxigenului.
Oxidare şi reducere
Procesul de oxidare este transformarea ce are loc cu cedare de electroni. În procesul de oxidare, numărul de oxidare creşte.
Procesul de reducere este transformarea ce are loc cu acceptare de electroni. În procesul de reducere, numărul de oxidare scade.
Specia chimică (atom, ion) care cedează electronii acceptaţi în procesul de reducere, deci favorizează reacţia de reducere, se numeşte agent reducător. Agentul reducător se oxidează.
Specia chimică (atom, ion) care acceptă electronii cedaţi în procesul de oxidare, deci favorizează reacţia de oxidare, se numeşte agent oxidant. Agentul oxidant se reduce.
* Reacţii de oxido-reducere au loc şi în organismele vii. Un proces cu caracter de universalitate pentru toate organismele aerobe îl constituie oxidarea hidrogenului conţinut în moleculele organice ale substratului de către oxigenul atmosferic cu formare de apă şi eliberare de energie.