Isaiah Berlin (1909-1997) – Două concepte de libertate în Patru eseuri despre libertate
Libertate negativă şi libertate pozitivă
A constrânge un om înseamnă a-l împiedica să fie liber – dar liber faţă de ce anume? Aproape toţi moraliştii au făcut de-a lungul istoriei elogiul libertăţii.
Precum fericirea sau binele, precum natura sau realitatea, înţelesul acestui termen este atât de cuprinzător încât toate interpretările sunt, la prima vedere, posibile. Dar nu îmi propun nici să discut istoricul acestui cuvânt proteiform şi nici să trec în revistă cele peste două sute de accepţiuni ale lui recenzate de istoricii ideilor.
Obiectivul meu se reduce la examinarea a două dintre ele – însă ambele fundamentale – două accepţiuni care au jucat un rol decisiv în istoria oamenilor şi, îndrăznesc să afirm, o vor face şi de-acum încolo.
Prima dintre aceste semnificaţii politice ale libertăţii pe care o voi numi şi eu (ca şi mulţi dintre predecesorii mei), semnificaţia „negativă”, este conţinută în răspunsul la întrebarea „Care este câmpul în interiorul căruia subiectul – o persoană sau un grup de persoane – este sau ar trebui să fie lăsat să facă sau să fie ceea ce este capabil să facă sau să fie fără interferenţa altor persoane?”
A doua, pe care o voi numi semnificaţia „pozitivă”, este implicată în răspunsul la întrebarea „Pe ce sau pe cine se bazează autoritatea care poate obliga pe cineva să facă sau să fie ceva mai curând decât altceva?”
Cele două întrebări sunt, în mod clar, diferite, chiar dacă răspunsurile ce li se dau se pot, parţial, suprapune.