Viaţa lui Antim Ivireanul
S-a născut în jurul anului 1650 în Iviria (Georgia de azi) şi a primit la botez numele de Andrei.
A căzut rob la turci şi a fost dus la Constantinopol, unde a învăţat sculptura în lemn, caligrafia, pictura şi broderia. Tot aici a învăţat limbile greacă, arabă şi turcă.
Adus în Ţara Românească de Constantin Brancoveanu prin anii 1689-1690, a condus, pe rând, tipografia domnească din Bucureşti şi cea de la Snagov, unde a format numeroşi ucenici care îi vor continua activitatea.
În anul 1705, este ales episcop de Râmnic şi întemeiază aici o tipografie, prima din acest oraş.
În anul 1708, este ales mitropolit al Ungrovlahiei (Ţara Românească). În această calitate, el mută tipografia de la Râmnic la Târgovişte.
Din pricina atitudinii sale antiotomane, în toamna anului 1716, la cererea primului domn fanariot, Nicolae Mavrocordat, a fost înlăturat din scaun, închis şi condamnat la exil pe viaţă în Mănăstirea Sf. Ecaterina de la Muntele Sinai.
În drum spre locul exilului, a fost ucis de ostaşii turci, iar trupul i-a fost aruncat în râul Mariţa sau în Tungea, în apropiere de Adrianopol.
Antim Ivireanul – Ctitor de locaşuri sfinte
Antim este cel care a ctitorit (1713-1715) cunoscuta mănăstire cu hramul Toţi Sfinţii din Bucureşti, care îi poartă numele. Această mănăstire a fost înzestrată de către mitropolit cu numeroase bunuri şi cu o bibliotecă.
Antim Ivireanul – Făuritor al limbii române moderne
Antim Ivireanul a avut un rol însemnat în introducerea completă şi definitivă a limbii române în slujbă. În acelaşi timp, deşi străin de neam, a creat o limbă liturgică românească, înţeleasă şi folosită până azi. El a fost primul care a tipărit textul integral al slujbelor în limba română.
Didahiile sale (28 de predici la diferite sărbători şi 7 predici ocazionale) îl aşază în rândul celor mai de seamă predicatori creştini din toate timpurile.
Antim Ivireanul – Sprijinitor al Bisericilor Ortodoxe surori
El a trimis în Georgia pe unul dintre ucenicii săi, care a întemeiat la Tbilisi prima tipografie din Georgia.
Pentru Patriarhiile din Constantinopol, Alexandria şi Ierusalim, Antim a tipărit numeroase cărţi de slujbă.
Alţi ucenici sunt trimişi în Transilvania şi la Alep (Siria).
În anul 1992, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât ca marele ierarh Antim să fie trecut în rândul sfinţilor. Prăznuirea lui se face în fiecare an, în ziua de 27 septembrie.