Elemente de omogenitate
Unităţile de relief reprezintă anumite suprafeţe în care relieful are elemente de omogenitate. Delimitarea de alte unităţi limitrofe este uşor sesizabilă.
Elementele de omogenitate sunt date de altitudini, de structura geologică, de tipul de relief sau de modul de asociere a formelor de relief.
Unităţile de relief
Relieful major al Terrei, cu cele două mari domenii (continental şi oceanic) are anumite unităţi majore cu o semnificaţie la nivelul întregii planete. De asemenea, fiecare unitate de relief majoră este formată din alte unităţi mai mici.
Unităţile de relief au o anumită ordine taxonomică, de la cele mai mari (ale macroreliefului) până la cele mai mici (o depresiune, un culoar de vale).
Macrorelieful
Primul relief, cel mai întins, este acela al întregii suprafeţe continentale (macrorelief) unde există două subdiviziuni care se întind pe suprafeţe foarte mari: sistemul andin şi sistemul alpino-himalayan.
Mezorelieful
Al doilea nivel este la dimensiunile unui continent (mezorelief); de exemplu: Podişul Arabiei, Podişul Siberiei Centrale etc., subdiviziuni majore ale continentului asiatic.
Subdiviziuni
Al treilea nivel este semnificativ la nivelul unor subdiviziuni care ocupă întinderi de ordinul 1/10-1/100 din suprafaţa unui continent (M-ţii Carpaţi).
Diviziuni mai mici
De la acest nivel pot fi identificate diviziuni mai mici în funcţie de complexitatea unităţilor supraordonate.