Structura învelişului de electroni
I. Substraturi
Orbitalii de aceeaşi energie formează împreună un substrat.
1. Substratul s
Un substrat s este:
a) format dintr-un singur orbital de tip s;
b) ocupat cu maximum 2 electroni.
2. Substratul p
Un substrat p este:
a) format din trei orbitali p de aceeaşi energie;
b) ocupat cu maximum 6 electroni.
Cei trei orbitali p:
a) sunt orientaţi perpendicular între ei, de-a lungul axelor rectangulare;
b) ocupă puncte la fel de depărtate de nucleu.
3. Substratul d
Un substrat d este:
a) format din cinci orbitali d;
b) ocupat cu maximum 10 electroni.
4. Substratul f
Un substrat f este:
a) format din şapte orbitali f;
b) ocupat cu maximum 14 electroni.
Orientarea orbitalilor într-un substrat de tip d sau f este mai complicată.
Substraturi şi orbitali
II. Straturi electronice
Substraturile sunt grupate în straturi electronice.
1. Energia orbitalilor
Energia orbitalilor creşte de la nucleu spre periferia învelişului de electroni.
Într-un strat, energia orbitalilor creşte în ordinea:
a) s (energia cea mai mică);
b) p;
c) d;
d) f (energia cea mai mare).
2. Notarea straturilor electronice
Învelişul de electroni este format din şapte straturi electronice notate cu:
a) cifrele 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7;
– 1 (stratul cel mai apropiat de nucleu);
– 7 (stratul cel mai depărtat de nucleu).
sau
b) literele K, L, M, N, O, P, Q;
– K (stratul cel mai apropiat de nucleu);
– Q (stratul cel mai depărtat de nucleu).
3. Stratul 1
stratul 1 -> 1 substrat | 2e–
– 1 substrat s (notat 1s) – 1 orbital s – maximum 2 electroni.
4. Stratul 2
stratul 2 -> 2 substraturi | 8e–
– 1 substrat s (notat 2s) – 1 orbital s – maximum 2 electroni;
– 1 substrat p (notat 2p) – 3 orbitali p – maximum 6 electroni.
5. Stratul 3
stratul 3 -> 3 substraturi | 18e–
– 1 substrat s (notat 3s) – 1 orbital s – maximum 2 electroni;
– 1 substrat p (notat 3p) – 3 orbitali p – maximum 6 electroni;
– 1 substrat d (notat 3d) – 5 orbitali d – maximum 10 electroni.
6. Stratul 4
stratul 4 -> 4 substraturi | 32e–
– 1 substrat s (notat 4s) – 1 orbital s – maximum 2 electroni;
– 1 substrat p (notat 4p) – 3 orbitali p – maximum 6 electroni;
– 1 substrat d (notat 4d) – 5 orbitali d – maximum 10 electroni;
– 1 substrat f (notat 4f) – 7 orbitali f – maximum 14 electroni.
7. Ocuparea cu electroni a straturilor
Numărul maxim de electroni de pe un strat este dat de relaţia 2n2, unde n este numărul stratului.
Straturile 1, 2, 3, 4 sunt straturi complet ocupate cu electroni.
Straturile 5, 6, 7 sunt straturi parţial ocupate cu electroni pentru că nu toate substraturile acestor straturi sunt ocupate de electroni.