Sămânţa
Rădăciniţa, tulpiniţa şi muguraşul formează o plantă în miniatură.
Cotiledoanele
Cotiledoanele sunt componente ale embrionului. La fasole ele ocupă cea mai mare parte din volumul seminţei. Ele sunt rezervele de substanţe nutritive ale seminţei.
La fasole, salată, varză, spanac, tomate, castraveţi, fag etc. ele sunt scoase la suprafaţă şi devin verzi. După aceea, cum spun grădinarii, „se schimbă foaia”, adică apar frunzele adevărate şi cotiledoanele cad.
După numărul cotiledoanelor, angiospermele se împart în dicotiledonate care au două şi monocotiledonate care au unul.
La unele specii, rezerva nutritivă principală este endospermul.
Fructele cărnoase
Fructele cărnoase conţin ţesuturi moi, bogate în substanţe nutritive cu rolul de a atrage consumatori. Animalele se hrănesc cu fructele dar contribuie şi la răspândirea lor.
Bace (cu mai multe seminţe):
– viţa de vie, tomate etc.
Drupe compuse:
– mur, zmeur etc.
Drupe simple (cu o singură sămânţă):
– cireş, prun, cais etc.
Fructele uscate
Fructele uscate au învelişul cu rol de protecţie.
Indehiscente (care nu se deschid)
Nucă (pericarp tare şi sămânţă liberă):
– stejar, alun, fag etc.
Achenă (cu o singură sămânţă, nelipită de pereţii fructului):
– floarea soarelui, cânepă etc.
Cariopsă (cu o singură sămânţă, lipită de pereţii fructului):
– grâu, orz, porumb etc.
Samară (seamănă cu achena dar peretele are aripioare cu rol de transport prin vânt):
– frasin, paltin, ulm etc.
Dehiscente (care se deschid)
Păstăi (se deschid în două):
– fasole, salcâm, mazăre etc.
Silicve (se deschid în trei, seminţele rămânând pe peretele central):
– rapiţă, varză etc.
Capsule (au multe carpele, multe seminţe, se deschid prin pori, valve):
– mac, crin, brânduşa de toamnă etc.
Fructele „false”
Fructele „false” provin din concreşterea ovarului cu alte părţi ale florii. La măr, căpşun şi măceş, partea comestibilă se formează din receptacul. Fructul „botanic” este echivalent cu loja seminţelor de la măr şi cu aşa zisele seminţe de la căpşun şi măceş.