Personajul
Personajul (fr. personage, lat. persona = rol, mască de teatru, actor) este fiinţa ori elementul personificat implicat direct ca „actor„ în desfăşurarea întâmplărilor relatate într-o operă literară; reflectă (indirect) poziţia autorului.
Personajul care întruneşte într-un mod sugestiv caracterul esenţial al indivizilor dintr-o anumită categorie pe care o reprezintă se numeşte tip. De exemplu, Spânul este tipul impostorului.
Personajele sunt selectate din lumea reală.
Adversarii sunt, de obicei, personaje supranaturale, cu o putere fizică neobişnuită, reprezentând forţele răului. Pentru a ieşi biruitor din confruntarea cu aceste întruchipări monstruoase, eroului din basm i se alătură personaje din lumea reală (cal, albină, peşte etc.) sau personaje fantastice (Ochilă, Flămânzilă, Sfarmă-Piatră, Sfânta Duminică).
În confruntările sale cu forţele răului, eroul din basm foloseşte anumite obiecte miraculoase (perie, năframă, pieptene etc.) şi substanţe cu calităţi tămăduitoare (apă vie, apă dulce, apă moartă).
Unele personaje au valoare de simbol. De exemplu, eroul din basm simbolizează curajul, binele, cinstea, adevărul şi generozitatea.
Prin intermediul personajelor, scriitorii exprimă diverse atitudini şi sentimente. Personajele dau viaţă conţinutului unei opere literare.
Încadrarea tipologică a personajelor
a) După locul pe care îl ocupă în structura generală a operei, sunt cunoscute următoarele personaje:
– principale (eroi, protagonişti);
– secundare;
– episodice.
b) Din punctul de vedere al raporturilor cu realitatea, întâlnim personaje:
– fantastice (valoarea reliefării supranaturale);
– legendare (valoare mitizantă);
– istorice (valoare evocatoare, cu existenţa istorică evocatoare);
– alegorice (valoare simbolică).
c) După modul în care sunt constituite, se disting personaje:
– individuale;
– colective;
– pozitive;
– negative.
d) Din punctul de vedere al complexităţii se disting:
– caractere (construite pe o singură trăsătură psihologică; au valoare general-umană şi atemporală);
– tipuri (personaje complexe, care asociază trăsăturile individuale cu caracterele specifice clasei/categoriei sociale căreia îi aparţin; sunt strict încadrate în timp/spaţiu).
e) Din punct de vedere al relaţiilor dintre ele, personajele sunt:
– antagoniste (personajul antagonist este construit prin antiteză faţă de personajul principal sau faţă de alte personaje);
– complementare.