Partea cea mai importantă a ochiului este reprezentată de globul ocular, de formă aproape sferică, cu diametrul antero-posterior de 2,4 cm. Este aşezat în cavitatea orbitală şi prezintă pe suprafaţa externă cei şase muşchi extrinseci.
Din punct de vedere structural, globul ocular prezintă următoarele componente: perete, sistemul fotoreceptor şi sistemul dioptric.
Peretele globului ocular
Peretele globului ocular este format din trei tunici: tunica externă, tunica mijlocie şi tunica internă.
Tunica externă
Tunica externă, fibroasă, avasculară şi inervată, are două regiuni inegale, posterioară, opacă – sclerotica – de culoare albă, şi anterioară, transparentă, numită cornee.
Tunica mijlocie
Tunica mijlocie este alcătuită din: coroidă, corp ciliar şi iris.
Coroida
Coroida este bogată în vase de sânge, are rol de hrănire a globului ocular. Conţine şi melanină, ceea ce îi permite să realizeze o cameră obscură a globului ocular. La partea anterioară se desprinde de sclerotică, formând o margine festonată, numită ora serrata.
Corpul ciliar
Corpul ciliar reprezintă continuarea coroidei la partea anterioară, fiind situat între ora serrata şi iris. Corpul ciliar conţine: procesele ciliare (70-80 de gheme vasculare, ce secretă umoarea apoasă şi sticloasă) şi muşchiul ciliar, care susţine cristalinul şi este format din fibre circulare şi radiare, având rol în procesul de acomodare vizuală.
Irisul
Irisul este o membrană conjunctivo-musculară, de forma unui disc perforat central (pupila). Conţine fibre musculare circulare şi radiare, cu rol în reglarea cantităţii de lumină care intră în globul ocular.
Tunica internă
Tunica internă sau retina, extrem de subţire, este de natură nervoasă. La nivelul ei se identifică două zone importante: una posterioara, care acoperă 2/3 din coroidă, până la ora serrata, şi una anterioară, în contact cu corpul ciliar şi cu irisul, lipsită de elemente vizuale.