Rolul mediului geografic în evoluţia şi dezvoltarea societăţii omeneşti
Rolul mediului geografic este foarte semnificativ la nivelul evoluţiei de ansamblu a societăţii omeneşti, dar şi în condiţiile concrete ale activităţii comunităţilor umane. Vom da trei exemple referitoare la populaţie, resurse şi agricultură, care arată importanţa mediului geografic în activităţile umane.
Populaţia
Populaţia ocupă teritorii cu anumite condiţii naturale; acestea se referă la caracteristicile reliefului, la elementele de climă, la resursele naturale, precum şi la diferite combinaţii ale acestora. În momentul de faţă, se pare că există două tipuri de condiţii care favorizează dezvoltarea cantitativă a populaţiei: zonele subtropicale cu precipitaţii bogate (Asia de Sud şi de Sud-Est) şi zonele temperate (oceanice şi parţial continentale).
Resursele
Resursele naturale sunt elemente potenţiale oferite de mediul înconjurător în ansamblul său, pe care omul le poate utiliza sau nu, în funcţie de capacităţile tehnologice, de iniţiativă sau de voinţa colectivă. Existenţa lor nu are o influenţă vizibilă asupra mediului înconjurător, deoarece ele fac parte din acesta. Importanţa lor se modifică sensibil dacă acestea sunt exploatate şi introduse în circuitele economice. În felul acesta creşte şi influenţa lor asupra mediului înconjurător.
Agricultura
Agricultura este condiţionată de anumiţi factori naturali şi socio-economici, fiind, prin caracteristicile ei de bază, o rezultantă a acestora. Totodată, ea reprezintă un factor geoecologic distinct, deoarece influenţează elementele naturale (relief, sol, vegetaţie, apă) şi elementele atropice (numărul şi răspândirea populaţiei, industriile bazate pe prelucrarea produselor agricole); de asemenea, determină o anumită modificare a caracteristicilor mediului înconjurător (poluarea apei şi a solurilor, degradarea terenurilor etc.).
Mediul orizontului local
Caracteristicile mediului geografic din orizontul local sunt legate de o serie de elemente exterioare care ţin în principal de zonalitatea climatică şi de particularităţile oferite de etajararea verticală a reliefului.
Există cel puţin următoarele categorii de mediu care sunt caracteristice unor situaţii largi de orizonturi locale diferite:
– Mediile zonale majore, cuprinzând mediul continental de tranziţie şi mediul continental cu nuanţe de ariditate
– Medii montane
– Medii azonale influenţate antropic.
Se observă că la scara teritoriului ţării noastre elementul zonal de diferenţiere este cel bioclimatic în care se realizează o distincţie între mediul continental de tranziţie (cu nuanţe oceanice în vestul ţării), caracteristic centrului şi vestului Europei, şi mediul continental cu nuanţe de ariditate, caracteristic estului Europei. Relieful introduce o nuanţare a acestor medii zonale principale.