Spaţiul românesc, Spaţiul european

Spaţiul românesc

Spaţiul românesc este o parte a spaţiului european. Între spaţiul românesc şi cel european există variate relaţii de interacţiune şi de integrare, ambele spaţii fiind definite prin caracteristici dimensionale şi prin aspecte calitative.

Particularităţi dimensionale ale spaţiului românesc sunt variate şi specifice, individualizându-se în spaţiul european prin trăsături distincte. Spaţiul românesc s-a conturat în mediul carpato-danubiano-pontic ca o insulă de romanitate, cu trăsături lingvistice distincte faţă de ţările vecine, cu particularităţi confesionale, etnice şi rasiale impuse de împrejurări istorice, politice şi economice.

Spaţiul românesc actual se desfăşoară pe o suprafaţă de 238.391 km², ceea ce reprezintă 2,34% din întinderea spaţiului european. Între ţările europene, spaţiul românesc ocupă poziţia a XII-a, între Marea Britanie şi Belarus.

Proprietăţile topologice ale spaţiului românesc sunt reprezentate de caracteristicile obiectelor geografice, marcate prin aspecte calitative. Este vorba de acei parametri, redaţi prin formă, mărime, poziţie, altitudine, planitudine, discontinuitate etc., în funcţie de care se identifică limitele, distribuţia spaţială, modificările şi gradul de accesibilitate.

Aceste calităţi sunt diferite de la o treaptă de relief la alta, de la o unitate de relief la alta. Elementele antropice, precum morfostructurile urbane şi rurale, terenurile agricole, suprafeţele forestiere, zonele industriale, arealele turistice, sunt redate în spaţiu prin contururi şi orientări geometrizate. În schimb, componentele naturale, precum unităţile de relief, bazinele hidrografice, arealele faunistice, etajele climatice, zonele naturale etc. nu au limite clare şi nici contururi ordonate.

Spaţiul românesc, Spaţiul european

Spaţiul european

Spaţiul european se desfăşoară pe 10.170.340 km², ceea ce reprezintă 7,05% din uscatul terestru. De la nord la sud, spaţiul european se desfăşoară pe circa 4.000 km, iar de la vest la est, pe 6.000 km. De asemenea, spaţiul european se caracterizează prin diversitate şi contraste privitoare la forma şi mărimea subspaţiilor naturale, politice şi economice. Totodată, spaţiul european reprezintă un sistem teritorial, caracterizat printr-un mod de organizare specific.

Analiza geografică a spaţiului european pune în evidenţă sisteme naturale şi antropice, exprimate prin variate tipuri de peisaje. Influenţele reciproce dintre componentele mediului au favorizat locuirea şi intensa activitate umană în spaţiul european. A rezultat, astfel, complexitatea spaţiului european, condiţionată de calităţile mediului, distribuite variat în latitudine şi altitudine.

Calităţile spaţiului european derivă din varietatea particularităţilor metrice şi topologice, exprimată prin indici morfometrici caracteristici. Altitudinea medie de 340 m arată ca relieful Europei nu este prea înalt, întrucât numai 1,5% din spaţiul european se situează la peste 2.000 m. De asemenea, extremele arată că înălţimile cele mai mari urcă la 5.642 m, în Munţii Caucaz şi la 4.807 m, în Munţii Alpi, iar cele mai mici se află sub nivelul Oceanului Planetar, în Câmpia Olandeză şi în Câmpia Precaspică.


Spaţiul românesc, Spaţiul european publicat: 2019-06-21T16:52:34+02:00, actualizat: 2019-06-21T16:58:48+02:00 by Colegiu.info