Nervii
Prelungirile neuronilor formează nervi şi căi de conducere în nevrax (tracturi).
Un nerv este învelit la periferie de ţesut conjunctiv (epinerv). Acest înveliş trimite în inferior septuri – perinervul – care separă fasciculele de fibre nervoase.
Din perinerv se desprind structuri conjunctive, care pătrund în fascicule, solidarizând fibre între ele, şi care reprezintă endonervul.
Clasificarea nervilor
Din punct de vedere funcţional, nervii pot fi:
– senzitivi, care transmit impulsuri senzitive de la receptori la centrii nervoşi;
– motori, care transmit impulsuri motorii (comenzi) de la centrii nervoşi la organele efectoare;
– micşti, adică au atât fibre senzitive cât şi fibre motorii.
Clasificarea neuronilor
Neuronii se clasifică după mai multe criterii.
După funcţia pe care o îndeplinesc, sunt:
– neuroni aferenţi sau senzitivi, care culeg impulsuri primite de la receptori şi le transmit la centrii nervoşi (centripet);
– neuroni eferenţi sau motori, care transmit răspunsuri la efectori: muşchii şi glandele (centrifug);
– neuroni de asociaţie sau interneuroni, care constituie 99% din neuronii prezenţi în organism; se găsesc în exclusivitate în interiorul SNC.
Neuronii mai pot funcţiona şi ca receptori (ca în cazul retinei, mucoasei olfactive) sau ca efectori (ca în cazul medulosuprarenalei).
După numărul de prelungiri, sunt:
– neuroni unipolari, cu un singur axon (de exemplu, celule fotoreceptoare din retină);
– neuroni bipolari, cu o dendrită şi un axon (de exemplu, neuronii din mucoasa olfactivă);
– neuroni pseudounipolari, cu o prelungire unică, dar care se bifurcă în două ramuri, ambele mielinizate (de exemplu, neuronii din ganglionii spinali);
– neuroni multipolari, care au un axon şi mai multe dendrite (majoritatea).