Grigore Ureche – Constituirea istoriografiei româneşti
Grigore Ureche (c. 1590-1647), cronicar moldovean. Descendent al unei vechi familii boiereşti, este fiul lui Nestor Ureche, mare logofăt al Moldovei, unul dintre cei mai bogaţi şi mai influenţi boieri ai vremii sale.
Prima parte a vieţii şi-o petrece în Polonia, unde pleacă în pribegie alături de tatăl său. Aici studiază latina, gramatica, retorica şi poetica, pe texte ale scriitorilor clasici.
Revenit în ţară, urcă treptele ierarhiei sociale: logofăt, spătar, mare spătar în timpul domniei lui Vasile Lupu, când devine unul dintre sfetnicii lui de încredere, apoi mare vornic al Ţării de Jos. În această calitate are întotdeauna cuvântul hotărâtor în divan.
Între anii 1642-1647, redactează Letopiseţul Ţării Moldovei, singura sa lucrare cunoscută, rămasă neterminată. Aceasta marchează începutul istoriografiei în limba română.
Miron Costin – Conştiinţa responsabilităţii în faţa istoriei
Miron Costin (1633-1691), cronicar moldovean. Face studii în Polonia, iar după întoarcerea în ţară are funcţii militare şi diplomatice importante (mare vornic, mare logofăt).
Aparţinând boierimii înalte, este implicat în principalele evenimente politice ale epocii. Suspectat că ar participa la un complot împotriva domnului Constantin Cantemir (tatăl lui Dimitrie Cantemir), este omorât din ordinul acestuia.
Scrie Letopiseţul Ţării Moldovei (1675), reconstituind evenimentele petrecute între 1595 şi 1661, poemul filozofic Viiaţa lumii şi De neamul moldovenilor, lucrare în care demonstrează originea latină a românilor.
În limba poloneză a redactat Cronica Ţărilor Moldovei şi Munteniei (Cronica polonă) şi Istoria în versuri polone despre Moldova şi Muntenia (Poema polonă).
Ion Neculce – Istorie şi ficţiune
Ion Neculce (1672-1745), cronicar moldovean. Intră de timpuriu în viaţa publică şi se înalţă treptat pe scara dregătorilor. Este nevoit să se refugieze, din cauza instabilităţii vremurilor, în Rusia şi Polonia. Se reîntoarce în Moldova, în 1720.
Spre sfârşitul vieţii (începând din 1733), scrie Letopiseţul Ţării Moldovei, operă de interes istoriografic, dar mai ales literar.
Talentul său de povestitor este remarcabil, prin stil anticipându-i pe Ion Creangă şi Mihail Sadoveanu.