Dicţionar [eshatologie, rectitudine, cuminecătură, giuruită, amvon, chizmind, predoslavie, voroavă, megiiaşe, ţenchiu, veleat, basnă]

Celsus – filosof grec de factură platoniciană.

cutumă – normă de drept nescrisă, adoptată prin tradiţie.

eshatologie – doctrina religioasă despre sfârşitul lumii şi Judecata de Apoi.

rectitudine – spirit de dreptate, sinceritate; conformitate cu raţiunea, morală, datoria.

viiază (vb.) – trăieşte.

tocmealele – rânduielile.

săva (conj.) – sau.

veri – forma arhaică pentru „vei”.

cuminecătură – gustarea de către credincioşi a vinului şi a pâinii sfinţite de preot, simbol al sângelui şi trupului lui Hristos.

limbile – popoarele.

giuruită – făgăduită.

vărvuri – vârfuri.

bucine – buciume.

dzâcături – cântări (dintr-un instrument).

mucenic – martir din primele timpuri ale creştinismului.

a prăznui – a celebra un eveniment religios.

a mântui – a ierta sau a obţine iertarea pentru păcatele săvârşite, a scăpa de pedeapsa divină.

amvon – construcţie (ca un balcon) într-o biserică, de unde se predică sau se citeşte Evanghelia.

au nevoit – s-au străduit.

rândul – rânduiala, organizarea.

izvod – document scris.

chizmind – scriind.

cap şi începătură – origini.

moşilor – strămoşilor.

scăderea – decadenţă.

de sârgu (loc. adv.) – degrabă.

povoiul – puhoiul.

s-au descălecat – a fost întemeiată.

predoslovie – prefaţă.

voroavă – cuvânt.

începătura letopiseţului – este vorba despre lucrarea De neamul moldovenilor, care urma să fie o introducere la cronica lui Costin.

scrisori – scrieri.

valuri – vremuri de cumpănă, încercări grele.

prăvim – asistăm, suntem martori.

cursul ţării – istoria ţării.

descălecatul ţării cel al doilea – venirea lui Dragoş din Maramureş în nordul Moldovei.

megiiaşe – vecine.

ţenchiu – sfârşit.

biv-vel-vornic – fost mare vornic.

pizmă – ciudă, necaz, nemulţumire.

veleat – dată, termen.

basnă – relatare mincioasă, scornită, falsă.

murgesc – negru-roşcat, castaniu închis sau cenuşiu.

corună – coroană.

dimonească – drăcesc, diabolic.

a se nărăvi – a lua sau a face să ia un obicei rău, a se învăţa cu nărav.

price  – neînţelegere, ceartă.

dadă – termen de respect folosit de oamenii de la ţară pentru a se adresa unei persoane mai în vârstă.

găvălie – ţeastă, moalele capului.