Conductibilitatea este proprietatea fibrei nervoase de a conduce informaţia nervoasă şi de a o transmite fie altui neuron (la nivelul sinapsei), fie unui organ efector.
La nivelul neuronului, conducerea impulsurilor nervoase se face unidirecţional.
În axonii mielinici, deoarece mielina este un bun izolator electric, potenţialul de acţiune se propagă saltatoriu, dintr-o strangulaţie Ranvier în alta (unde nu este mielină).
Sarcinile pozitive străbat membrana şi trec pe faţa internă a acesteia, deplasându-se spre zonele negative învecinate, unde străbat membrana în sens invers, închizându-se astfel un flux circular de curent (curent Hermann). Acesta determină o nouă depolarizare şi, deci, generarea potenţialului de acţiune în acele zone.
În axonii amielinici fluxurile circulare de curent se închid din aproape în aproape, iar în axonii mielinici acestea se deplasează sărind de la un nod Ranvier la altul (conducere saltatorie).
Prin transmiterea saltatorie, viteza cu care este condus impulsul nervos este de aproape 50 de ori mai mare în axonii mielinici, comparativ cu cei amielinici.
Conducerea impulsului nervos este un proces activ, care se realizează cu consum de energie.