I. Virusurile
1. Ce sunt virusurile
Virusurile sunt entităţi genetice:
– infecţioase;
– submicroscopice;
– parazite intracelulare;
– fără organizare celulară;
– fără enzime;
– fără metabolism.
2. Înmulţirea virusurilor
Virusurile nu se autoreproduc.
Acestea au capacitatea de înmulţire numai în celulele vii pe care le parazitează.
Metabolismul celulelor parazitate este dirijat spre sinteza de particule virale.
II. Virionii
1. Ce este virionul
Virionul este unitatea morfologică şi funcţională a virusurilor.
Virionul este virusul infecţios matur.
2. Din ce este alcătuit virionul
Virionul este alcătuit dintr-un înveliş proteic, numit capsidă.
Capsida este formată din subunităţi, numite capsomere.
Capsomerele protejează genomul viral format dintr-o moleculă de ADN sau ARN.
3. Ce forme pot avea virionii
Virionii pot avea forme diferite:
– formă cilindrică (virusul mozaicului tutunului);
– formă sferică (virusul gripal);
– formă de ac cu gămălie, ca la unii bacteriofagi (virusuri ale bacteriilor).
III. Bacteriofagii
1. Din ce este alcătuit un bacteriofag
Un bacteriofag este format din:
a) cap, alcătuit dintr-un înveliş proteic la exterior şi o moleculă de ADN în interior;
b) gât scurt;
c) coadă, de forma unui cilindru, gol în interior;
d) placă terminală;
e) şase fibre proteice codale.
IV. Cum se multiplică virusurile
1. Bacteriofagul se fixează cu placa terminală pe suprafaţa celulei bacteriene;
2. Cilindrul cozii se contractă;
3. ADN-ul viral este introdus în celula-gazdă;
4. Sunt modificate procesele de biosinteză caracteristice celulei-gazdă;
5. Sunt realizate sinteze noi, după modelul furnizat de virion;
6. Se formează un număr mare de virioni;
7. Virionii sunt eliminaţi prin ruperea membranei celulei parazitate;
8. Virusurile eliberate infectează, în acelaşi mod, noi celule.
V. Clasificarea virusurilor
În funcţie de materialul lor genetic, virusurile sunt grupate în două categorii:
a) dezoxiribovirusuri;
– la care materialul genetic este reprezentat de ADN;
b) ribovirusuri;
– la care materialul genetic este reprezentat de ARN.
VI. Boli provocate de virusuri
Virusurile provoacă boli:
a) la plante: (boli provocate de virusuri)
– mozaicul tutunului;
– virozele cartofului;
– virozele tomatelor;
– virozele pomilor fructiferi etc.
b) la animale şi om: (boli provocate de virusuri)
– turbarea;
– gripa;
– variola;
– hepatita epidemică;
– encefalita;
– varicela etc.
Exemplu de virus: Rotavirus
VII. Virusologia
1. Ce este virusologia
Ştiinţa care se ocupă cu studiul virusurilor se numeşte virusologie.
2. Fondatorii virusologiei în România
Fondatorii virusologiei în ţara noastră au fost:
a) Victor Babeş;
b) Constantin Levaditi etc.