Varlaam – Viaţa
S-a născut în 1585 într-o familie de răzeşi şi s-a călugărit cu numele de Varlaam la Mănăstirea Secu din munţii Neamţului – unde se afla o cunoscută şcoală, al cărei egumen a devenit, cu rangul de arhinmandrit.
În 1628 pleacă în Rusia, într-o călătorie făcută în scopul de a comanda câteva icoane pentru Mănăstirea Dragomirna.
Este ales mitropolit al Moldovei în anul 1632. A păstorit sub îndelungată domnie a lui Vasile Lupu.
În anul 1653, mitropolitul Varlaam a pierdut scaunul mitropolitan, retrăgându-se la Mănăstirea Secu, unde a şi murit, în 1657.
Varlaam – Activitatea culturală
Varlaam a dus la Iaşi prima tiparniţă din Moldova, primită de la Petru Movilă, mitropolitul Kievului. Prin grija sa, au fost tipărite multe cărţi.
Cea mai importantă lucrare a sa este Cazania sau Carte românească de învăţătură, apărută în 1643.
Este prima carte în limba română din Moldova şi una dintre cele mai importante cărţi din literatură noastră veche. Are 506 file (1012 pagini), cu numeroase gravuri în lemn.
Cartea cuprinde 54 de cazanii la duminici şi 21 de cazanii la sărbătorile împărăteşti şi ale sfinţilor.
Varlaam are meritul de a fi strâns într-o lucrare unitară vechile predici care circulau în manuscris.
Varlaam – Alte fapte din timpul păstoririi
Mitropolitul a sfinţit în 1639 Mănăstirea Sfinţii Trei Ierarhi din Iaşi, capodoperă a arhitecturii religioase româneşti, ctitorită de Vasile Lupu.
În anul 1641, moaştele Sf. Cuvioase Parascheva sunt dăruite domnitorului Vasile Lupu ca răsplată pentru plata datoriilor Patriarhiei Ecumenice.
În anul 1640, Vasile Lupu a întemeiat prima instituţie de învăţământ superior din Moldova în incinta Mănăstirii Sfinţii Trei Ierarhi. Cu timpul, şcoala înfiinţată la Iaşi a devenit academie. Diaconul Pavel de Alep numea această şcoală mare colegiu românesc.