Situată în partea anterioară a laringelui şi traheei, într-o lojă fibroasă, tiroida este considerată cea mai mare glanda endocrină a organismului uman (25-30 g).
Tiroida este formată din doi lobi, uniţi median prin istmul tiroidian.
Este acoperită la exterior de un înveliş fibros, bogat vascularizat, care trimite în interior septuri ce împart lobii glandulari în lobuli.
Lobulii sunt alcătuiţi din parechim glandular, ce conţine celule glandulare grupate în foliculi (asemănători unor vezicule).
Foliculii sunt mărginiţi de celule epiteliale ce secretă un coloid alcătuit din mai multe proteine, principala fiind tiroglobulina, care reprezintă un depozit de hormoni.
Prin iodarea aminoacidului tirozină din structura tiroglobulinei, sub influenţa TSH-ului hipofizar, se formează hormonii tiroidieni:
– tiroxina (T4 – tetraiodotironina);
– triiodotironina (T3).
Cei doi hormoni au efecte identice, dar triiodotironina este mai activă şi acţionează mai rapid.
Hormonii tiroidieni asigură următoarele funcţii:
– creşterea şi dezvoltarea organismului uman;
– intensifică eliminările de azot din organism şi catabolismul proteinelor;
– activează lipazele şi mecanismele hepatice care înlătură colesterolul din sânge;
– stimulează activitatea gonadelor;
– determină iritabilitatea, neliniştea;
– au efect calorigen, manifestat prin creşterea metabolismului bazal, a consumului de oxigen şi a oxidărilor celulare.
Printre foliculi se găsesc celule parafoliculare care secretă mici cantităţi de calcitonină.
În condiţii obişnuite, activitatea glandei tiroide este coordonată de adenohipofiză prin secreţia de TSH, în funcţie de concentraţia tiroxinei din sânge.
Dacă organismul are nevoie de mai multă tiroxină (frig, stimuli psihici), intervine mecanismul nervos hipotalamic, ce determină producerea hormonului eliberator de tirotropină (TRH); acesta ajunge la adenohipofiză prin intermediul sângelui şi determină secreţia TSH, ce va determina la rândul lui secreţia de tiroxină de către tiroidă.
În situaţii opuse (căldură, de exemplu), efectul inhibitor se realizează printr-un mecanism de feedback negativ ce duce la scăderea secreţiei de TRH, TSH şi a hormonilor tiroidieni.