I. Ţesuturi animale
1. Despre celulele animale
Celulele animale, spre deosebire de cele vegetale, nu au perete celular.
Conturul lor este greu de observat cu ajutorul microscopului optic şcolar, mai ales dacă ele sunt alăturate.
De aceea se recomandă ca, acolo unde este posibil, să detaşaţi celulele pentru a le cerceta separat.
Dacă acest lucru nu este posibil, încercaţi să conturaţi celulele în funcţie de numărul şi forma nucleilor.
2. Tipuri de ţesuturi animale
În cursul dezvoltării embrionare, la animale se diferenţiază patru tipuri de ţesuturi:
a) ţesuturi epiteliale;
b) ţesuturi conjunctive;
c) ţesuturi musculare;
d) ţesuturi nervoase.
II. Ţesuturi epiteliale
1. Clasificarea ţesuturilor epiteliale
Ţesuturile epiteliale se clasifică în:
a) epitelii de acoperire;
b) epitelii secretoare;
c) epitelii senzoriale.
2. Epiteliile de acoperire
Epiteliile de acoperire învelesc suprafeţe.
Epiteliile de acoperire sunt formate din:
– celule alăturate;
– – aşezate pe unul sau mai multe straturi;
– – sprijinite pe o membrană bazală fină;
– – – care le separă de ţesuturile vecine.
În epitelii nu pătrund vase de sânge.
3. Epiteliile secretoare
Epiteliile secretoare produc şi elimină substanţe.
4. Epiteliile senzoriale
Epiteliile senzoriale conţin celule specializate în:
a) recepţionarea unor stimuli;
b) transmiterea semnalelor către sistemul nervos central.
Ele intră în alcătuirea unor organe de simţ.
Exemple de ţesuturi animale
III. Ţesuturi conjunctive
1. Din ce sunt formate ţesuturile conjunctive
Ţesuturile conjunctive sunt formate din:
– celule distanţate;
– – între care se află fibre şi substanţă fundamentală.
2. Tipuri de ţesuturi conjunctive
După consistenţa substanţei fundamentale ele pot fi:
a) ţesuturi moi;
b) ţesuturi semidure;
c) ţesuturi dure;
d) ţesuturi fluide.
3. Ţesutul conjunctiv moale
Ţesuturile conjunctive moi au structuri diferite şi îndeplinesc o mare varietate de funcţii:
a) leagă între ele diferite părţi ale organelor;
b) hrănesc alte ţesuturi;
c) oferă protecţie mecanică;
d) depozitează grăsimi;
e) produc elementele figurate ale sângelui;
f) au rol în imunitate etc.
4. Ţesutul conjunctiv semidur
Ţesutul conjunctiv semidur formează cartilajele.
Acestea nu au vase de sânge.
5. Ţesutul conjunctiv dur
Ţesutul conjunctiv dur (osos) are în substanţa fundamentală o proteină – oseina impregnată cu săruri minerale.
6. Ţesutul conjunctiv fluid
Ţesutul conjunctiv fluid poate fi considerat sângele, în care:
a) plasma constituie substanţa fundamentală;
b) elementele figurate constituie celulele.