Sfânta Cruce – Altarul de jertfă al mântuitorului Hristos
Potrivit învăţăturii creştine, Crucea este altarul de jertfă al Mântuitorului Iisus Hristos. Chiar dacă în antichitate crucea era considerată un obiect de ocară, fiind asociată cu pedepsirea răufăcătorilor, prin jertfa Sa sfinţitoare, Hristos a schimbat înţelegerea Crucii.
Nu găsim nici un loc în Noul Testament în care crucea să fie dispreţuită. Dimpotrivă, atât Mântuitorul, cât şi Sfinţii Apostoli cinstesc crucea, ea fiind strâns legată de jertfa iubitoare a Fiului lui Dumnezeu pentru întreaga creaţie. Sfântul Apostol Pavel mărturiseşte limpede: „Dar mie să nu-mi fie a mă laudă decât numai în crucea Domnului nostru Iisus Hristos, prin care lumea este răstignită pentru mine şi eu pentru lume”.
Cinstind Sfânta Cruce, ne împărtăşim de roadele jertfei lui Hristos şi biruinţa Învierii. Bucuria Învierii trece prin jertfa Crucii. Puterea de a ne asuma crucea şi de a lupta împotriva păcatului e dată de Crucea şi Învierea lui Hristos.
Sfântul Apostol Pavel ne îndeamnă la o luptă duhovnicească stăruitoare, având pururea în faţă ca model pe Hristos cel răstignit şi înviat: „să alergăm cu stăruinţă la întrecerea ce ne stă înainte, cu ochii ţintă la Cel ce începe credinţa şi o desăvârşeşte, la Iisus, Cel ce în locul bucuriei care-I stătea înainte a îndurat crucea, în dispreţul ruşinii, şi a şezut de-a dreapta tronului lui Dumnezeu„.
Cruce şi închinare
Credinţa creştină se manifestă în viaţa fiecărui credincios prin semnul Sfintei Cruci însoţit de invocarea „În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh”.
Credinţa în Sfânta Treime şi în jertfa Crucii care conduce la Înviere sunt exprimate şi mărturisite prin închinare. Semnul Sfintei Cruci îl face credinciosul asupra propriei persoane şi peste toate lucrurile. Prin însemnarea cu Sfânta Cruce în tot ceea ce face, credinciosul trăieşte cu conştiinţa ca toate sunt de la Dumnezeu.
Crucea, prin intersectarea celor două linii, orizontală şi verticală, îmbrăţişează întreaga creaţie, prin care se vede Dumnezeu Cel dincolo de ea. Crucea nu înseamnă un refuz al lumii, ci o valorizare a ei, printr-o asumare jertfitoare care conduce la sfinţenie. Crucea e sfântă şi sfinţitoare deoarece ne dă puterea înfrânării de la păcat.
Semnul Sfintei Cruci, ca prezenţă cotidiană şi concretă în viaţa credincioşilor, înseamnă dăruire către Dumnezeu şi primirea binecuvântării Lui.