Raţiunea de a fi a unei firme, Teoria clasică, Teoria socio-economică

Raţiunea de a fi a unei firme

În legătură cu raţiunea de a fi a unei firme, s-au constituit două teorii opuse: teoria clasică care susţine că scopul final al firmei este maximizarea profitului şi teoria socio-economică care susţine că firma există pentru a promova bunăstarea societăţii.

Teoria clasică

Teoria clasică susţine că firmele există pentru a aduce beneficii proprietarilor (acţionarilor) sau pentru a reduce costurile de tranziţie.

Milton Friedman, laureat al premiului Nobel, pleacă de la premisa că, astăzi, cei mai mulţi manageri sunt angajaţi ca profesionişti, adică ei nu deţin în proprietate afacerea respectivă şi, prin urmare, singura lor responsabilitate este aceea de a gestiona afacerea astfel încât să maximizeze beneficiul proprietarilor, acţionarilor, iar acţionarii au o singură preocupare: rezultatele financiare.

Dacă managerii decid, în mod discreţionar, să cheltuiască resurse pentru „bunuri sociale”, ei subminează mecanismul pieţei, deoarece aceste resurse sau costuri vor fi plătite fie de acţionari (dacă se reduc profiturile), fie de salariaţi (dacă se reduc salariile), fie de consumatori (dacă cresc preţurile, vânzările pot să scadă şi firma să nu supravieţuiască).

Raţiunea de a fi a unei firme, Teoria clasică, Teoria socio-economică

Teoria socio-economică

Teoria socio-economică consideră că maximizarea profitului este a doua proprietate a firmei, prima prioritate fiind supravieţuirea firmei.

Managerii trebuie să accepte anumite obligaţii sociale (nepoluarea, nediscriminarea, neînşelarea clienţilor etc.) şi costurile ce le sunt asociate, firmele nu mai sunt instituţii economice „pure”, ci se implică în activitatea culturală, socială, sprijină autorităţile naţionale şi locale etc.

Teza lui John Rawls, că membrii cei mai dezavantajaţi ai societăţii trebuie să fie protejaţi împotriva oricărei înrăutăţiri a situaţiei lor, este interpretată drept principiu de bază al ştiinţei economice autentice care integrează dimensiunea morală a relaţiilor sociale.

În afară de justificarea economică a participării firmei la viaţa socială, mai există şi un factor motivaţional numit „managementul bazat pe valori”, managerii acţionând pentru promovarea valorilor împărtăşite de firmă, inclusiv a celor morale: îmbunătăţirea imaginii firmei prin asocierea ideii de onorabilitate, celei de performanţă.


Raţiunea de a fi a unei firme, Teoria clasică, Teoria socio-economică publicat: 2018-03-22T18:09:43+00:00, actualizat: 2018-03-22T18:14:34+00:00 by Colegiu.info