Genul liric
Genul liric cuprinde operele literare caracterizate prin exprimarea directă a ideilor, impresiilor, stărilor afective.
Operele aparţinând genului liric pot fi în proză (poemul în proză) sau în versuri.
Caracteristicile genului liric
a) Existenţa unui eu liric (poetul sau o altă persoană căreia el i se substituie); eul poetic şi lumea se contopesc, realizând actul autoexprimării; interiorizarea: consecinţă directă a autoexprimarii.
b) Discursul liric este caracterizat printr-o puternică subiectivitate (existenţa unei viziuni subiective mai accentuate decât în oricare altă formă de literatură).
c) Rolul imaginilor poetice şi al figurilor de stil în actul deosebit al autoexprimării, propriu liricului.
Liricul: gen al autoexprimării
Categorii, Exemple
a) lirica eului, în care poetul se autoexprimă (Iarna de V. Alecsandri, Fiind băiet păduri cutreieram de M. Eminescu, Plugarii de O. Goga etc.);
b) lirica măştilor în care poetul îşi exprimă sentimentele sub o identitate străină (Rugăciunea unui dac etc.);
c) lirica rolulilor, în care poetul se asimilează mai multor personaje, exprimând sentimente care nu sunt propriu-zise ale sale (Ce te legeni, codrule… de M. Eminescu, Rea de plată de G. Coşbuc, Belşug de L. Blaga).
Imaginile artistice
Formele prin care se exprimă sentimentele, ideile, emoţiile se numesc imagini artistice.
Imaginea artistică este o concretizare a viziunii poetului asupra sinelui şi asupra universului.
Reprezintă produsul imaginaţiei autorului, forma concretă a unei idei artistice, având ca scop sensibilizarea prin cuvânt.
Imaginile artistice se pot clasifica după natura elementelor senzoriale reprezentative artistic: imagini vizuale, auditive, olfactive, motrice ş.a.
Imaginile poetice
Pot fi considerate imagini poetice: epitetul, personificarea, metafora, hiperbola, alegoria.
Speciile lirice
Specii lirice: oda, imnul, satira, meditaţia, idila, elegia, pastelul, egloga etc.