I. Tipurile fundamentale de diviziune
La organismele vii întâlnim două tipuri fundamentale de diviziune:
a) directă (amitotică);
b) indirectă (cariochinetică).
II. Diviziunea directă (amitotică)
La diviziunea amitotică:
a) lipseşte fusul de diviziune;
b) lipsesc cromozomii evidenţiaţi;
c) învelişul nuclear nu dispare.
Amitoza este întâlnită:
a) la procariote;
b) la celulele pe cale de regenerare;
c) în ţesuturile canceroase;
d) în gale;
e) la leucocite etc.
Amitoza se realizează prin:
a) strangulare (gâtuire);
b) despicare (clivare).
III. Diviziunea indirectă (cariochinetică)
După locul şi modul cum se desfăşoară, cariochineza este de două feluri:
a) mitotică (somatică);
b) meiotică (reducţională).
IV. Diviziunea mitotică (somatică)
Mitoza are loc în toate celulele somatice şi se finalizează cu formarea organelor acestora.
O celulă-mamă (2n) intrată în diviziune, care are 14 cromozomi (ca la secară), va da naştere la două celule-fiice diploide, cu acelaşi număr de cromozomi (2n=14).
După modificările suferite de cromozomi, mitoza a fost împărţită în patru etape:
a) profaza;
b) metafaza;
c) anafaza;
d) telofaza.
Intervalul dintre două diviziuni succesive se numeşte interfază.
În interfază, nucleul are un aspect granulo-reticulat şi se dublează cantitatea de ADN, proces esenţial în distribuirea echilibrată şi identică a materialului genetic la celulele-fiice.
1. Profaza
Se caracterizează prin:
a) dezorganizarea învelişului nuclear;
b) dezorganizarea nucleolilor;
c) individualizarea cromozomilor;
d) formarea fusului de diviziune.
Cromozomii bicromatidici (formaţi din cele două cromatide):
a) se deplasează spre partea centrală a celulei;
b) sunt ataşaţi de firele fusului de diviziune prin centromer.
2. Metafaza
Cromozomii bicromatidici:
a) sunt spiralizaţi la maximum;
b) sunt fixaţi de firele fusului de diviziune prin centromer;
c) sunt dispuşi în planul ecuatorial;
d) formează placa ecuatorială.
3. Anafaza
Cromozomii monocromatidici sunt deplasaţi aproape simultan de firele fusului de diviziune spre cei doi poli ai celulei (spre cele două calote polare).
4. Telofaza
Cromozomii monocromatidici:
a) ajung la polii fusului;
b) se despiralizează;
c) refac reţeaua specifică nucleului interfazic.
La sfârşitul telofazei:
a) dispare fusul de diviziune;
b) apar nucleolii şi învelişul nuclear;
c) apar cele două nuclee-fiice cu aceaşi structură ca cea a nucleului din celula-mamă.
În acelaşi timp se formează şi un perete despărţitor care separă celula-mamă în două celule-fiice, diploide.
Diviziunea mitotică, Diviziunea meiotică
V. Diviziunea meiotică (reducţională)
Acest tip de diviziune îl întâlnim la celulele-mame ale sporilor de la unele organisme vegetale şi la formarea celulelor reproducătoare, numite gameţi.
Prin meioză, dintr-o celulă diploidă (2n=4) se ajunge la 4 celule haploide (n=2), iar prin procesul de fecundaţie, din contopirea a două celule haploide, rezultă celula-ou sau zigotul diploid, deci se menţine constant numărul de cromozomi în cadrul speciei.
Meioza se desfăşoară în două etape:
a) reducţională (heterotipică);
b) ecvaţională (homeotipică) sau de maturaţie.
Între aceste două diviziuni se intercalează o interfază scurtă.
VI. Etapa reducţională (I)
Etapa reducţională (I) se desfăşoară în patru faze.
1. Profaza I
Iniţial, cromozomii se prezintă sub forma unor filamente subţiri, slab spiralate, apoi se scurtează şi se împerechează doi câte doi, fiecare cu omologul său.
2. Metafaza I
Cromozomii bivalenţi se dispun pe firele fusului de diviziune, în placa ecuatorială.
Fiecare bivalent va fi format din 4 cromatide, de aceea ei mai poartă numele de tetrade cromozomiale.
3. Anafaza I
Cromozomii se deplasează din placă ecuatorială spre cei doi poli.
Ei sunt bicromatidici şi recombinaţi în urma schimbului de informaţie genetică petrecut în profaza I.
4. Telofaza I
Se caracterizează prin refacerea celor două celule-fiice al căror nucleu prezintă un număr redus la jumătate de cromozomi (n=2) faţă de nucleul celulei-mame (2n=4).
VII. Etapa ecvaţională (II)
Etapa ecvaţională (II) se desfăşoară ca o mitoză obişnuită.
Cele două celule-fiice rezultate din etapa reducţională:
a) intră în diviziune;
b) trec printr-o interfază scurtă (II);
c) parcurg cele 4 faze: profaza (II), metafaza (II), anafaza (II), telofaza (II);
d) rezultă 4 celule haploide (n=2), numite spori (celule asexuate) sau gameţi (celule sexuate).