Glaciaţiune – lungi perioade de timp în care clima de pe pământ a cunoscut o răcire generală.
Viaţă prădalnică – etapă din evoluţia omului, în care el este vânător de animale şi culegător de plante şi fructe sălbatice din mediul natural.
„Grădina raiului” – potrivit Bibliei, aici au fost aşezaţi de Dumnezeu primii oameni creaţi, Adam şi Eva.
Neolitic – în greacă, „vârsta pietrei noi”, când confecţionarea uneltelor şi armelor se face prin şlefuirea, nu cioplirea pietrei.
Scriere cuneiformă – cea mai veche scriere descifrată, ce constă din semne simplificate ale obiectelor şi fiinţelor (pictograme), imprimate cu un stilet de trestie pe tăbliţe de argilă proaspătă.
Kuşiţi – popor din sud, din Nubia, fondator al regatului Kush.
Hicsoşi – în egipteană, „străini din ţările de sus”, adică de pe coasta siriană.
Cosmocrator – creatorul şi stăpânul universului.
Chivotul Legii – altar din lemn de salcâm, placat cu aur, venerat de evrei.
Aristocraţie – „puterea celor aleşi”.
Democraţie – regim politic ce se sprijină pe popor, format din cvasitotalitatea cetăţenilor liberi (democraţie – „puterea poporului”).
Oligarhie – regim politic în care puterea aparţine unei minorităţi (în greacă, oligarhie – „stăpânirea celor puţini”).
Strateg – magistrat atenian cu atribuţii militare.
Gimnaziu – în Grecia antică, edificiu public destinat la început practicării exerciţiilor fizice, ulterior centru intelectual.
Muzică – totalitatea artelor greceşti patronate de muze (teatru, poezie, muzică etc.).
Palestră – loc în care se practicau exerciţii fizice.
Talant – moneda de aur şi argint care a circulat în Grecia şi Roma antică.
Triumvirat – „alianţa celor trei bărbaţi”, formă de conducere politică în Roma antică.
Bazilică – edificiu public roman, al cărui interior era despărţit de şiruri de coloane.
Colegii – organizaţii profesionale în oraşele romane, cu funcţii religioase şi de binefacere.
Dominus – stăpân; conducător.
Funcţionar imperial – demnitar numit de împărat.
Magistratură – instituţie ai cărei titulari erau aleşi pe timp limitat.