Deşertificarea (cauzele, efectele şi combaterea deşertificării)

1. Deşertificarea

Deşertificarea este procesul de degradare a ecosistemelor din spaţiile semiaride.

Aceste ecosisteme nu se mai pot regenera ca urmare a unor factori naturali şi antropici.

Deşertificarea este pusă în evidenţă de:

a) reducerea suprafeţelor de sol acoperite cu vegetaţie;

b) creşterea albedoului suprafeţelor active;

c) erodarea solurilor de vânt.

În aceste condiţii este vorba de un mediu cu echilibru ecologic deosebit de fragil.

Cele mai expuse riscului deşertificării sunt:

a) Asia de Sud-Vest;

b) vestul Statelor Unite ale Americii;

c) centrul Asiei etc.

a) încălzirea globală;

b) modificarea regimului precipitaţiilor atmosferice;

c) activităţile antropice;

d) suprapăşunatul;

e) creşterea rapidă a populaţiei;

f) sărăcia;

g) cultivarea excesivă;

h) lipsa mijloacelor alternative de existenţă.

a) scăderea fertilităţii solului;

b) formarea dunelor;

c) eroziunea eoliană;

d) distrugerea biomasei;

e) producţii alimentare scăzute;

f) apariţia problemelor legate de lipsa hranei;

g) scăderea stării de sănătate a populaţiei;

h) riscul de apariţie a unor epidemii;

i) apariţia actelor ilegale în mediu;

j) apariţia conflictelor.

Combaterea deşertificării se poate realiza prin:

a) plantarea de perdele forestiere şi de specii rezistente la secetă, aşa cum este barajul verde din Munţii Atlas;

b) dimensionarea corectă a numărului de animale în funcţie de capacitatea de suport;

c) evitarea suprapăşunatului;

d) dezvoltarea sistemelor de irigaţii din resurse excedentare;

e) stoparea coborârii nivelului apelor freatice, din Asia mai ales;

f) diminuarea poluării;

g) respectarea protocolului de la Kyoto privind eliminarea gazelor cu efect de seră.