Viaţa socială, implicit cea economică, presupune norme, acestea jucând rolul de forţe organizatoare ale interacţiunii umane. Manifestarea spiritului întreprinzător al oamenilor nu se poate realiza întâmplător, mai ales în lumea contemporană, caracterizată de o complexitate extremă. Domeniul economic, cel în cadrul căruia activitatea antreprenorială se poate realiza, este astfel structurat, în cadrul dreptului general, de norme specifice.
Aceste norme privesc în primul rând posibilitatea manifestării activităţii antreprenoriale la nivel social, deci într-un cadru legal. Este vorba, cu alte cuvinte, de condiţiile în care se poate înfiinţa o firmă, oricare ar fi domeniul său de activitate.
Primul pas în iniţierea oricărei activităţi economice se referă la alegerea formei de organizare a activităţii economice.
Persoana fizică autorizată (PFA)
– desfăşoară o activitate independentă autorizată în baza Ordonanţei de urgenţă nr. 44/2008, cu înregistrare ulterioară la Oficiul Registrului Comerţului. Nu are personalitate juridică.
Întreprinderea familială (ÎF)
– se constituie între membrii unei familii şi se autorizează şi înregistrează în baza aceluiaşi act normativ şi după aceeaşi procedură ca şi persoana fizică autorizată. Nu are personalitate juridică.
Societatea comercială (SC)
– se constituie, în vederea efectuării de acte de comerţ, prin asocierea persoanelor fizice sau juridice cu respectarea prevederilor Legii nr. 31/1990, republicată. Societăţile comerciale se pot înfiinţa în una din următoarele forme juridice:
Societate în nume colectiv (SNC)
– cel mai vechi tip de societate, operabilă atunci când din actele de constituire nu rezultă tipul de societate convenit de asociaţi.
Societate în comandită simplă (SCS)
– în cadrul căreia asociaţii comanditaţi au calitatea de comercianţi, în timp ce comanditarii participă doar cu capital.
Societate cu răspundere limitată (SRL)
– este o societate de capitaluri în care răspunderea fiecărui asociat se realizează doar în raport cu suma de bani ce reprezintă participarea sa.
Societate pe acţiuni (SA)
– această formă se utilizează mai ales atunci când este vorba de acumularea unor capitaluri mari, pentru participarea la constituirea capitalului societăţii eliberându-se titluri de valoare, numite acţiuni.
Societate în comandită pe acţiuni (SCA)
– o varietate de societate pe acţiuni în cadrul căreia există însă şi comanditari ce au calitatea de comercianţi.
Manifestarea spiritului antreprenorial cu cea mai mare relevanţă pentru societatea contemporană este, desigur, constituirea unei societăţi comerciale. Din punct de vedere juridic, este vorba despre ceea ce se numeşte persoană juridică, ca subiect colectiv distinct. Dobândirea unui astfel de statut semnifică apariţia capacităţii juridice, respectiv a posibilităţii recunoscute de lege de a avea drepturi şi obligaţii în raporturile juridice concrete.